**************************************************
Un fleac, m-am rătăcit
"...aici, sub cerul nostru cu
furtuna
ascunsa dupa nouri
argintati,
sta lacrima ce-n carduri ne
aduna
sa ne-ngropam artistii
decedati...
...de cate ori se-nchide o
fereastra,
de cate ori se frange cate-un
zbor,
ramane nai saraca lumea
noastra
imbogatind cu inc-un inger, lumea
lor...
...de cate ori se pierde cate-o
floare,
de cate ori se stinge cate-un
nor,
ramane cerul trist, fara
culoare
imbogatindu-se cu-n suflet lumea
lor...
...de cate ori se sfarma cate-o
piatra,
de cate ori mai pierdem cate-o
stea,
nici macar cainii, luna n-o mai
latra
e liniste deplina-n lumea
mea...
...se-aud doar picaturile de
roua
facandu-si drum, din pieptul
tuturor,
se-mparte lumea noastra iar in
doua,
devine mai bogata lumea
lor...
...de cate ori se-aprinde-o
lumanare,
ma arde gandul ca vom fi mai
tristi,
cu inc-un ingeras rapit de
soare
din lumea noastra...plina de
ARTISTI..."
Vom fi mai saraci fara SERGIU
FLORIAN NICOLAESCU...
ZBOR INALT ,COMISARE !
|
|
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu