Kiev-Pechersk Lavra.

Cuviosul Antonie este considerat fondatorul mănăstirii pentru că s-a stabilit într-una din peşterile care acum este componentă a Peşterilor de Departe (cunoscute şi ca Peşterile lui Teodosie). Acestea s-au întâmplat, cel mai probabil, în anul 1051, care este considerată data fondării mănăstirii. Când comunitatea a ajuns la doisprezece călugări, au fost excavate noi chilii. Printre cei care, în primii ani, i s-au alăturat lui Antonie se găseau şi Teodosie şi Cuviosul Valaam. În 1057, Antonie, care dorea o viaţă de schimnic, l-a numit pe Valaam egumen (stareţ) şi s-a retras din comunitate într-o peşteră dintr-un deal care acum este parte a Peşterilor de Aproape (numite şi Peşterile lui Antonie).
În vremurile de început, când Teodosie era stareţ (1062-1074), a fost construită o clădire din lemn peste Peşterile de Departe iar fraţii, al căror număr se apropia de o sută, s-au mutat afară din peşteri. Pe măsură ce mănăstirea creştea, a apărut necesitatea unei noi reguli mănăstireşti. Teodosie a hotărât să folosească regula Mănăstirii Studion din Constantinopol ca model pentru regulile mănăstirii Peşterilor şi a trimis un călugăr la Constantipol ca să aducă o copie. În acest timp, Mitropolitul George a ajuns la Kiev împreună cu un călugăr din Mănăstirea Studion care i-a dat o copie a regulii monahale a acesteia. Regula Mănăstirii Peşterilor a fost apoi schiţat după aceste două copii.
Mănăstirea a fost cu generozitate sprijinită de prinţii şi boierii din Kiev, care au donat nu doar bani, ci şi pământ şi clădiri. În plus, mulţi oameni educaţi din zona înconjurătoare au devenit călugări la această mănăstire, făcând-o să devină cel mai mare centru religios şi cultural din Rusia Kieveană. Dintre aceşti călugări, doisperezece au devenit episcopi de-a lungul secolelor XII şi XIII.
La mijlocul anilor 1070, centrul mănăstirii a început să se mute în zona cunoscută în prezent ca Lavra de Sus unde se găseşte şi Catedrala Adormirii Maicii Domnului. Cu timpul, Peşterile de Departe şi de Aproape au devenit locuri de izolare şi de înmormântare pentru fraţii din mănăstire. În 1073, Antonie a fost primul înmormântat în Peşterile de Aproape urmat în 1074 de Teodosie înmormântat în Peşterile de Departe.

În anii următori, mănăstirea a fost atacată de câteva ori. Raidurile importante au fost în 1096, al cumanilor, în 1169 al lui Andrei Bogoliubsky din Vladimir-Suzdal, şi în 1203 al Prinţului Riuik Rostislavich. În 1240, hoardele invadatoare ale tătarilor, conduşi de Baty-Khan, au tăbărât la Kiev, distrugând oraşul şi mănăstirea. În timpul ocupaţiei tătarilor, călugării s-au mutat în peşteri şi au rămas acolo pentru mai mult timp. După fiecare raid bisericile şi clădirile erau reconstruite iar sistemul de peşteri şi catacombe lărgit. În 1470, mănăstirea a fost reconstruită de către Prinţul Semen Olelkovich, ca să fie iarăşi distrusă de tătari în 1482.
Din această perioadă şi până la sfârşitul secolului al XVI-lea s-au păstrat puţine documente şi înregistrări istorice deoarece acestea erau distruse cu fiecare raid suferit. Începând cu secolul XVI, ne sunt furnizate descrieri ale peşterilor şi vieţii monahale practicate atunci în mănăstire de către călători prin acele locuri. Aceste istorisiri menţionau lungimea peşterilor, ale căror intrări semănau cu intrările în mină şi, de asemenea, amintesc de săvârşirea Sfintei Liturghii în fiecare sâmbătă în cele două biserici subterane. Spre sfârşitul secolului al XVI-lea, mănăstirea şi-a revenit încă o dată. În acest moment a primit statutul de stavropighie de la Patriarhia Constantinopolului. Acest lucru a scos mănăstirea de sub controlul mitropolitului de Kiev. În plus, mănăstirea a primit statutul de lavră.
După Unirea de la Brest-Litovsk din 1596, aceia care au sprijinit unirea şi au devenit greco-catolici au încercat să preia controlul lavrei, dar ortodocşii au câştigat şi au păstrat controlul. Tiparniţa Mănăstirii Peşterilor Kievului, primul tipar din Rusia, a fost înfiinţată în mănăstire în 1615 de către Arhimandritul Yelisei Pletenentsky. Ulterior, mănăstirea a fost restaurată şi mărită de către Arhimandritul Petru Movilă, devenit apoi mitropolit, care în 1631 a înfiinţat şcoala Mănăstirii Kiev-Pechersk, cu o programă de inspiraţie "occidentală". În 1632, această şcoală a fost combinată cu Şcoala Comunităţii Epifaniei din Kiev într-un colegiu care mai târziu a devenit Academia Petru Movilă. În 1688, Lavra a fost trecută în subordinea directă a Patriarhiei Moscovei, dar şi-a păstrat statutul de stavropighie.
Un incendiu major a avut loc în 1718 cu un impact devastator asupra mănăstirii. Bserica principală şi tipografia au fost distruse, o dată cu biblioteca şi arhivele. Reparaţiile ulterioare au durat zece ani. În 1720, guvernarea lui Petru I a interzis publicarea de cărţi noi şi a impus cenzura sinodală pentru orice publicaţie a mănăstirii. Acest lucru a redus semnificativ influenţa culturală a mănăstirii.
În această perioadă, lavra era foarte mare şi acumulare numeroase bogăţii. Inima mănăstirii era formată de cele două labirinturi de peşteri, chilii, catacombe, din care derivă şi numele mănăstirii şi în care au trăit şi au fost înmormântaţi călugării. Dar lavra s-a extins mult mai mult. Avea în proprietate trei oraşe, şapte orăşele, aproximativ 200 de sate şi cătune şi aproape 70.000 de şerbi. De asemenea, stăpânea unsprezece cărămidării, şase turnătorii de fier, peste 150 de distilerii, peste 150 de mori de făină şi aproape 200 de cârciumi. Toate acestea au fost naţionalizate de guvernul rus în 1786 şi au făcut mănăstirea dependentă de stat.

În aceeaşi perioadă, guvernul a schimbat organizarea mănăstirii abolind tradiţia alegerii sfatul bătrânilor, corpul care conducea mănăstirea. Din acest moment, mitropolitul de Kiev alegea sfatul bătrânilor. În plus, mitropolitul devenea şi arhimandritul mănăstirii cu reşedinţa în interiorul mănăstirii. Începând cu secolul al XVIII-lea, a început rusificarea mănăstirii.
La începutul secolul XX, înainte ca bolşevicii să preia puterea, Lavra Adormirii din Kiev-Pechersk a fost sediul a peste o mie de călugări. Era una dintre cele mai faimoase centre de viaţă religioasă din lumea ortodoxă, vizitată în fiecare an de sute de mii de credincioşi. Mănăstirea era renumită pentru moaştele multor sfinţi călugări care au fost sanctificaţi de Petru Movilă în 1643. Toate acestea s-au schimbat după revoluţia bolşevică de la sfârşitul anului 1917.
Primele schimbări aduse de autorităţile sovietice au avut loc în 1921. Iniţial, autorităţile au confiscat moaştele şi obiectele artistice şi istorice care aparţineau mănăstirii. Clădirile au primit destinaţii comerciale sau laice. Multe monumente aparţinând mănăstirii au format un muzeu, Muzeul Lavrei de Viaţă şi Slujbă Religioasă, care includea şi colecţii din alte muzee ale Kievului. După închiderea completă a mănăstirii din 1926, guvernul sovietic a transformat-o într-un muzeu depozit, componentă al Muzeului Tuturor Ucraineenilor, care era constituit din mai multe muzee care puneau accentul pe propaganda anti-religioasă şi care cuprindeau arhive, biblioteci şi ateliere. Acestă asociaţie de muzee a fost închisă în 1934 şi colecţiile au fost transferate noilor muzee din Kiev. Toate clopotele au fost îndepărtate de oficialităţile sovietice în 1931-1932.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial armata soviaetică a minat Catedrala Sfintei Adormiri înaintea trupelor naziste. Explozivii au fost apoi detonaţi după ce naziştii au ocupat Kievul în 3 noiembrie 1941, deteriorând grav catedrala. După război, clădirile Lavrei au fost restaurate şi numite Moştenirea Cultural Istorică a Peşterilor Kievului, care adăposteau câteva muzee şi instituţii. De asemenea, o mănăstire cu aproape o sută de călugări a fost admisă până în 1961.
Prin anii 1980 ateismul a început să slăbească iar guvernul sovietic a transferat în 1988 zona Lavrei Inferioare împreună cu Peşterile de Departe în posesia Exarhatului Ucraineean al Bisericii Rusiei cu ocazia comemorării a o mie de ani de la Botezul ruşilor. Odată cu înapoierea Lavrei la Biserică, viaţa monastică şi spirituală a renăscut încet-încet. Călugări tineri s-au adăugat călugărilor bătrâni care s-au reîntors în Lavră, ciclul slujbelor a fost reluat, iar întâia îndatorire a călugărilor, rugăciunea neîncetată, a reînceput.



 Biserica trapeza lângă Catedrala Adormirea Maicii Domnului detine multe picturi minunate. Aici este îngropat   PA Stolipin.

Bisericile Lavrei

Catedrala Adormirea Prea Sfintei Născătoare de este locul principal de rugăciune al mănăstirii. Alte biserici sunt următoarele:

Biserica Naşterii Mântuitorului (o biserică subterană din Peşterile de Departe)

Biserica Naşterii Maicii Domnului

Biserica Întrării în Biserică a Maicii Domnului (o biserică subterană din Peşterile de Aproape)

Biserica Buneivestiri (o biserică subterană din Peşterile de Departe)

Biserica Sfintei Treimi

Biserica Înălţării Sfintei Cruci, construită între 1700 - 1704

Biserica Yămislirii Sfintei Ana

Biserica Tuturor Sfinţilor

Biserica Venerabililor Părinţi Antonie şi Teodosie

Biserica Soborului Sfinţilor din Pechersk

Biserica Soborului Tuturor Sfinţilor

 

Galerie catre Caves 

Clopotnita din Peșterile de Aproape.

Lângă Biserica Lavra a Mântuitorului pe Berestove unde Prințul Yuri Dolgoruky este îngropat.

Annozachatievskaya Bisericii sau Biserica Concepției de St Anne - un monument de arhitectura din secolul al XVII-lea. Construit în 1679, în Kiev-Pechersk, la intrarea în sediul bisericii din Extremul pescher.Iz sunt pași spre labirint subteran.

Biserica Nașterii Domnului Bogoroditsy.Raspolozhena pe terasa superioară a Peșterilor de Departe. Construita pe locul unei biserici de lemn a fost reconstruita de mai multe ori  .
Acum este templu al Academiei Teologice din Kiev și Seminar

 Templul  Maicii Domnului "izvor dătător de viață"

Biserica Sf. Cruce, la intrarea în peșteri

Lavrska reședința  Mitropolitului

Biserica Sf. Serghie de Radonej

 

Turnul lui Ivan Kuschnika

 

Atelier de Icoane 

casa   guvernatorului

 Kovnirovskie locuințe

Biserica Învierii

Biserica Sf. Nicolae spital

Venerabilul. Teodosie

 Venerabilul. Anthony

bancile bisericii

 

Кирилл и Мефодий.

 VV Vereshchagin. "Biserica Mare de la Kiev-Pechersk" (1905)



Schema de Kiev-Pechersk (de Spiders Dmitry).

 1 Treime Biserica Gate. porțile sfinte ale mănăstirii
2 Fortificații
3 Turnul de Ivan Kuschnika
4 Turnul cu Ceas
5 Onufrievskaya turn
6 turn de mascare
7 Biserica Sf. Nicolae spital
8 camere fost spital din mănăstirea Sf. Nicolae
9 celule a fost bătrâni catedralei
10 Fostul Icon atelier Laura
11 Marea Lavră Bell Tower
12 Catedrala Adormirea Maicii Domnului
13 Fostul locuințe economice
14 Biserica Tuturor Sfinților. poarta economic
15 Biserica Mântuitorului pe Berestove
16 corp Kovnirovsky
17 Cazul fostului tipografiei
18 fostă casă a guvernatorului de Lavra
20 Cladirea fostei camerelor metropolitane
21 Fosta Sala de Mese
22 Biserica sala de mese a Sf. .. Antonie SI Teodosie
23 South Gate
24 Biserica Sfanta Cruce.Biserica "Toti Sfintilor Parinti Cripta." Depozit Magazin de Kiev-Pechersk
25 Intrarea version Pesteri
26 Bell pe Pesteri
27 Debosketovskaya (de referință) de PERETE
28 Biserica Annozachatievskaya
29 de Banci BISERICII
30 Biserica Sfintei Fecioare Maria Numele purtate anterior
31 Bell pe Pesteri
32 Resedinta de Mitropolit al Kievului si a toata Ucraina
33 Galerie, CEEA CE Duce la Peșterile de Aproape
34 Galerie Duce la Peșterile
35 Biserica Învierii
36 merge mai Departe version Pestera, principiul Annozachatevsky Templu
37 Sala de conferinte, 45 Corpul
38 Poarta de uz Casnic
39 Biserica "Sursa de pitoresc"
40 Kiev Academia Teologică SI Seminarul
41 Hotelul a scris preoți
42 hoteluri din pretul pelerini
43 Ei Bine pregatire. Anthony
44 Ei Bine pregatire. Teodosie
45 Pelerinajul DEPARTAMENTUL de Kiev-Pechersk, 39 cazul.19 Fountain, o fostă groapă