Persoane interesate

vineri, 14 iunie 2013

Sissi, Imparateasa Austriei: Legenda vie a unei frumuseti nefericite


 

 

4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

 Elisabeta de Bavaria este considerata una dintre cele mai frumoase femei din lume. La 16 ani, ea s-a căsătorit cu imparatul Austriei, Franz Josef.





4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

Elisabeta de Wittelsbach: Povestea unei imparatese nefericite
Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach s-a nascut in 1837 ca fiica a lui Maximilian Joseph de Bavaria si Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Bavariei. Printesa de Bavaria si-a petrecut copilaria lipsita de rigiditatea si restrictiile etichetei de la curtein palatul Possenhofen, descoperind din felul de a trai al familiei propria pasiune pentru echitatie, vanatoare, natura si frumos. Pe cand Elisabeta avea doar 16 ani , printul Franz Joseph, viitorul imparat al Austriei, isi sarbatoreste logodna cu Helena, sora Elisabetei. Intalnind-o insa pe Elisabeta si cucerit de naturaletea si nonconformismului felului sau de fi, Franz Joseph o alege pe aceasta pentru a-i fi sotie. Inca adolescenta si obisnuita sa se bucure din plin de libertatile statutului sau, Elisabeta se trezeste peste noapte imparateasa a Austriei (1854).
Frumoasa nu s-a adaptat insa niciodata conduitei de la curtea imperiala si restrictiile curtii o faceau sa se simta nefericita si sa se distanteze treptat de sotul sau. Frumusetea, educatia inalta, averea sau puterea nu aduc neaparat si fericirea… De multe ori, refugiul sau din fata unei lumi mult prea constrangatoare pentru un spirit prea liber, a fost adus de calatorii si vizitarea de locuri inedite, de poezii si miscare fizica. Elisabeta a calatorit in multe parti ale lumii, vizitand multe tari din Europa. In insula Corfu, satul Gastouri, imparateasa a cerut sa i se construiasca un palat, palatul Achillion, ca loc de relaxare si de alinare sufleteasca. 





4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)
 
Mai mult ca sigur ca am auzit cu totii de Sissi, celebra imparateasa a Austriei. Palatul Hofburg in care se afla apartamentele imperiale ale Elisabetei este vizitat anual de mii de turisti bucurosi sa descopere in incaperi elegante si somptuoase franturi din viata si amintirea celei mai cunoscute imparatese a Austriei. Poate ca l-ati vizitat la randul vostru…. Portretele imparatesei si multe dintre obiectele care i-au apartinut atrag ca un magnet, imbiindu-te sa spulberi misterul din spatele lor. Poate ca v-au atras si pe voi...
Si in palatul Schonbrunn, resedinta de vara a cuplului regal, prezenta frumoasei cu sange albastru te urmareste parca. Peretii i-au auzit gandurile, vantul din gradinile superbe i-a purtat dorul si nostalgiile, privelistile incantatoare i-au bucurat ochiul. Te obliga sa te intorci in timp, sa savorezi portia ta delicioasa de istorie. Privindu-i lucrurile ai impresia ca o vezi cum iti zambeste nemaipomenit de frumos si trist… Aici si in alte locuri din lume care i-au purtat pasii, legenda celei mai frumoase imparatese din lume refuza sa se stinga.
 


4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

Imparateasa Sissi a vizitat in repetate randuri si tara noastra si a fost fermecata de frumusetea naturii de la Baile Herculane. A urmat aici mai multe tratamente si obisnuia sa vina nu doar insotita, ci si incognito, intr-o trasura pe care adesea o conducea singura, vizitand satele din preajma si interesandu-se despre obiceiurile si vestimentatia femeilor acelor locuri. Exista si un pisc in imprejurimile Bailor Herculane care ii poarta numele “piscul Elisabeta”. Se vorbeste chiar si despre o relatie de prietenie si de confidente intre imparateasa Austriei si Carmen Sylva, sotia lui Carol I, prima regina a Romaniei. Cioran insusi era fascinat de imparateasa si in Scrisori catre Wolfgang Kraus marturiseste ca “imparateasa Elisabeta face parte din biografia mea spirituala” si ca Elisabeta “era mai aproape de moarte decat multi morti”. Imparateasa credea in fatalism si in iminenta sfarsitului sau.
Elisabeta nu s-a implicat in activitatile politice ale imperiului austro-ungar, insa contributia sa semnificativa la semnarea acordului austro-ungar din 1867 nu poate fi negata. Odata cu intemeierea monarhiei austro-ungare. Elisabeta, deja imparateasa a Austriei, a devenit si regina a Ungariei. Elisabeta a fost foarte indragita de poporul ungur datorita afectiunii ei vizibile pentru acest popor.
Chiar daca Elisabeta si Franz Joseph au avut impreuna patru copii si se vorbeste despre o dragoste ca in basme intre cele doua personaje cu sange nobil, nimanui nu-i sunt straine infidelitatile si escapadele amoroase ale lui Franz Joseph si faptul ca ca imparateasa insasi i-a sugerat sotului sa-si gaseasca o amanta.
 


4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

“E atat de frumoasa!”...
Legenda spune ca sahul Persiei a refuzat sa-si incheie vizita oficiala in Austria din 1873 inainte de o vedea cu proprii ochi pe imparateasa a carei faima atinsese chiar si Orientul. “E atat de frumoasa!...”, exclama uimit, impotriva tuturor etichetelor sociale, atunci cand o vede pentru prima oara. Frumusetea sa fabuloasa, gratia, farmecul si aura misterioasa care plutea in jurul sau ii determina pe cei din jur, atat barbati, cat si femei, sa o priveasca cu admiratie, dar si cu invidie. Elisabeta isi respecta cu sfintenie ritualul zilnic de infrumusetare si este perfect constienta de frumusetea tenului sau alb. Parul sau era extraordinar de lung si bine intretinut, stralucitor si de culoare inchis, depasind nivelul genunchilor, iar pieptanarea si coafarea sa tinea chiar si trei ore pe zi.

 

4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

 


4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

Persoanele care se ocupau de coafarea parului imparatesei erau obligate sa poarte manusi albe si sa evite purtarea de bijuterii pe degete pentru a nu agresa parul. Se spune firele de par cazute erau stranse intr-un bol de argint si numerate, iar daca acestea era prea multe, imparateasa isi dojenea cu asprime coafeza. Coafeza cea mai indragita de imparateasa era Fanny, iar imparateasa isi alegea doamnele de companie in functie de puterea lor si de capacitatea de a-I rezista capriciilor. Mai mult, o data la doua luni, parul era spalat cu un amestec special de galbenus de ou si coniac, procedura ce dura chiar si o zi intreaga. Odata trecuta de tinerete, Elisabeta obisnuia sa-i dea reflexe de culoare parului apeland la o infuzie obtinuta din coji de nuci.
Se spunea despre ea ca era trista si ca obisnuia sa se plimbe singuratica pe colidoarele palatului si pe aleile gradinilor afisand o privire nostalgica si ganditoare. “E trista”, se spunea despre ei. Tristetea ei ar fi astazi echivalentul unei depresii…. Poate ca de aceea aceasta iubire, poate exagerata, fata de propriul trup, a fost o modalitate de a scapa de nefericirea destinului sau.
Punand pret pe naturaletea sa, Elisabeta folosea parfumul cu discretie si nu apela la machiaj, parul fiind singurul care beneficia de cateva picaturi discrete de parfum. In lungile ore pe care le dedica infrumusetarii, Elisabeta obisnuia sa invete limba maghiara, dar si greaca veche si moderna. Elisabeta era in permanenta preocupata de mentinerea frumusetii sale si experimenta diverse licori si retete obtinute la drogheria curtii imperiale. Tenul, la fel de mult ca si silueta, erau extrem de importante pentru Elisabeta. Pielea chipului era intretinuta cu o crema preparata din parafina, o ceara speciala obtinuta din craniul de balena, ulei de migdale si apa de trandafiri sau cu un preparat racoritor foarte indragit si de doamnele de la curte. Printre ingredientele caruia se numarau uleiul de migdale, untul de cacao, ceara de albine si apa de trandafiri.

4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

Lotiunile de fata obtinute din florile de violete, lavanda si cele de trandafir se numarau printre preferatele imparatesei atunci venea vorba de catifelarea si tonifierea pielii. Igiena corporala, ingrijirea trupului si mentinerea unei siluete gratioase se numarau de altfel printre obsesiile zilnice ale frumoasei imparatese. Gratioasa doamna alterneaza baile reci cu cele calde, adora sa-si rasfete pielea cu bai calde cu ulei de masline, in anumite nopti isi infasoara soldurile in panze inmuiate in otet de violete pentru subtierea taliei, doarme fara perna pentru a-si mentine o pozitie corecta a trupului, iar gatul si-l infasura in panze imbibate in apa tonica. Chiar daca era mama si a trecut prin mai multe nasteri, in ciuda siluetei sale inalte, greutatea Elisabetei nu a depasit niciodata 50 de kilograme.
Dieta riguroasa si autoimpusa care se reduce uneori la lapte acru, o varietate de fructe sau sange de bou conform spuselor din popor, evitarea mesei de seara, micul dejun sanatos, echitatia pe care o adora si o practica inca din copilarie, diversele sporturi practicate in apartamentele sale, toate acestea dovedesc eforturile pe care imparateasa le depunea pentru a si mentine supletea trupului. Obsedata de propriul trup pe care si-l strangea in corsete dupa moda vremii, talia imparatesei masura nici mai mult nici mai putin de 40 de centimetri. Astazi am numi-o anorexica… Imparateasa Elisabeta a Austriei era considerata un fashion –icon al vremurilor in care a trait, rochiile sale, impozante si de un gust desavarsit, taindu-ti respiratia. Faimoasele si fabuloasele rochii pe care le-a purtat in ziua nuntii se afla expuse la muzeul aflat in palatul Hofburg din Viena
 


4975968_721fe362227ce016f0d177db927df61b (395x56, 2Kb)

Mi s-a intamplat sa mor....
Dupa moartea fiului sau in 1889 care a reprezentat un adevarat scandal al acelor vremuri (Rudolf isi ucide amanta la Mayerling, dupa care isi ia viata) cea mai buna prietena a Elisabetei devine tristetea, iar doliul -singura sa alinare. Declinul sau emotional se accentueaza, iar prabusirea devine inevitabila. Imparateasa se retrage in lumea ei si evita pe cat posibil contactele sociale. De acum inainte, tinutele sale vor fi confectionate exclusiv din materiale de culoare neagra. Ultima sa aparitie oficiala a fost consemnata in anul 1896 la Budapesta, Kalman Miksz povestind ca avea inca un chip frumos, dar pe care durerea si suferinta isi pusesera amprenta. Atitudinea ei era in permanenta sobra, serioasa. Nu mai putea sa rada…
Doi ani mai tarziu, in timpul unei calatorii in Geneva, inainte de a se imbarca pe vaporul care o ducea spre Montreaux, Elisabeta este injunghita de Luigi Lucheni, un anarhist de origine italiana. Nu realizeaza ce i se intampla si dupa ce urca pe vapor lesina. “Ce mi s-a intamplat?”, au fost ultimele ei cuvinte. Frumoasa imparateasa a Austriei nu a apucat sa-si ia ramas bun de la nimeni, insa moartea sa tragica ii deschide drumul catre imortalitate…
 

4975968_0_7c351_b7fe9dba_M (300x159, 54Kb)



 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Totalul afișărilor de pagină