Creația: singurul surâs al tragediei noastre.Nietsche

Numele complet al Catedralei din Milano este "Santa Maria Nashente", si la fel ca Domul din Milano este cel mai faimos reper și simbol al orasului Milano. Aceasta este situata în centrul orașului și este cea mai mare si cea mai complexa structura de arhitectura gotica. Căptușita cu marmură albă, decorata în partea de sus cu numeroase turnulete si spirale, cornișe ornate, catedrala pare dantelă cu greutate.

Catedrala Santa Maria Nascente, pe scurt Domul din Milano, se gaseste in Piazza del Duomo si este a treia biserica ca marime a Crestinatatii (depasita numai de San Pietro din Roma si de Catedrala din Sevilia). Domul din Milano este fara indoiala o bucurie pentru ochii oricarui turist. Desi mai toate elementele cheie ale Domului din Milano erau la locul lor in anul 1391, constructia completa a durat aproape 500 de ani pentru a fi dusa la bun sfarsit. Anumite lucrari de intretinere si reconstructie au loc si in prezent dar frumusetea tulburatoare a Domului din Milano este astazi completa si poate fi admirata de toata lumea.

Duomo di Milano a fost initial ridicat din caramida, apoi s-a trecut la marmura deoarece arhitectii au inteles grandoarea proiectului. De-a lungul timpului, a fost decorat cu spirale gotice si o multime coplesitoare de statui. Toate controversele despre cele mai bune metode de a duce la bun sfarsit acest proiect enorm au dus la o imbinare extraordinara de stiluri.
Constructia a inceput in 1386 din ordinul Episcopului Antonio da Saluzzo, pe un teren care servise ca loc de cult inca din secolul trei, cand un templu roman al zeitei Minerva fusese ridicat aici. Din porunca lui Gian Galeazzo Visconti, conducatorul orasului Milano de atunci, au fost construita special o retea de canale pentru a putea transporta piatra necesara acestui proiect de amploare.

Poetul romantic englez Percy Shelley, călător în Italia la începutul secolului al XVIII-lea, afirma că interiorul domului este cel mai bun loc pentru a citi Divina Comedie. Dar, doar cu puțin timp înainte, domul fusese martorul unui eveniment cu totul opus explorării lumii celeste a lui Dante, mai exact catedrala fusese aleasă de Napoleon pentru a fi încoronat rege al Italiei.

Desi a fost sfintita in 1418, catedrala a ramas neterminata pentru mai multe secole. Politica, marimea proiectului, lipsa banilor si alte cauze au dus la stagnarea permanenta a proiectului. Intr-un final, la inceputul secolului 19, fatada a fost terminata din ordinul nimanui altuia decat Napoleon. A demarat pasii finali ai constructiei Domului chiar inainte de a se incorona Rege al Italiei aici in 1805.
Un uluitor total de 3500 de statui decoreaza Duomo, si doua treimi din ele sunt in exterior. Cele mai vechi dintre ele au fost facute intre anii 1386 si 1447, altele fiind adaugate intre secolele 15 si 18. Fatada este in stil baroc pana la primul rand de ferestre iar apoi in stil neo-gotic. Fiecare dintre cele 5 usi de bronz ale Duomo au fost sculptate de artisti diferiti, intre anii 1840 si 1965 si au teme diferite.

Pentru a putea aprecia pe deplin statuile si cele 135 de turle, trebuie sa luati liftul (care se afla in spatele Domului) pana pe acoperis, de unde in zilele senine va puteti bucura de niste privelisti deosebite ale Aplilor. O vizita pe acoperis va duce mai aproape de o emplema a orasului Milano: Madonnina (1774), figura poleita cu cupru a Fecioarei Maria, pe cea mai inalta turla a bisericii. Acesta a fost multa vreme si cel mai inalt loc din oras pana in 1958 cand zgarie-norul Pirelli l-a detronat in acest clasament.
Interiorul oarecum intunecat este contrastant cu exteriorul stralucitor al Catedralei dar nu este cu nimic mai putin impresionant. Cele 52 de coloane si vitraliile naosului care majoritatea dateaza din secolele 15-16 si sunt cele mai mari din lume lasa o impresie puternica asupra vizitatorilor.