Legenda lui Mos Craciun

Mosul este un personaj simpatic, rumen in obraji, cu o burtica prietenoasa, cu barba lunga si alba. Un om blajin care reuseste sa aduca zambetul pe buzele tuturor copiilor. El este imbracat intr-un costum alb cu rosu si poarta o curea neagra.

In viziunea initiala, Mos Craciun purta un costum rosu cu nasturi negri. Vinovata de pletele albe este compania Coca-Cola. Se pare ca versiunea Mosului care a ramas imprimata in mintea noastra este cea propusa de compania de bauturi racoritoare.

Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, l-a rugat pe Mos Ajun sa-i gazduiasca. Deoarece era sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun.

Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa era o femeie buna, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, ii gazduieste in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus.

Afland cele intamplate, Craciun isi pedepseste sotia taindu-i mainile. Maica Domnului, printr-o minune, o vindeca, lipindu-i mainile la loc Craciunesei. Mos Craciun, vazand aceasta se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul crestin". Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci.

De atunci, in fiecare an, in Ajunul Nasterii Domnului (24 decembrie), Mos Craciun vine cu sania trasa de reni, intra pe horn si pune sub brad cadourile. Cei 9 reni sunt: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen. Conducatorul acestora este Rudolph, renul cu nas rosu.

Obiceiuri de Anul Nou: Sorcova

In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova. Acest obicei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii. Sorcova poate fi de mai multe feluri.

In trecut ea era o crenguta cu flori naturale, mai ales de la pomii roditori, in special, de mar dulce. Astazi sorcova poate fi confectionata din diferite materiale.

Materiale utilizate:
- o crengunta sau o bagheta de plastic de aproximativ 30-40 de cm
- panglica colorata,
- beteala,
- hartie creponata / bucati de material
- sarma subtire
- folie de staniol
- ata colorata

Se ia crenguta / bacheta si se infasoara in sarma. Apoi pe cadrul creat se prind alte bucati de sarma, modelate in tulpini (la un capat se prind de bagheta, pe celalalt se pune un pampon). Fiecare sarma o poti infasura in staniol sau beteala de pom argintie.
Se ia hartia creponata sau panza si se impatureste in incercarea de a emita aspectul de floare, pentru a face pampoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 1-2, poate chiar 3 flori (in diverse culori) legate cu ata sau direct cu sarma. Sunt fixate apoi pe bat.

O forma interesanta a obiceiului intâlnim in partea de apus a tarii (satul Bucium, jud. Bihor).Copiii au o ramura de virf de brad si o impodobesc cu primuri, bomboane si tingalau. Cine nu are brad poate sa mearga cu o bita invaluita cu primuri pe care sint prinsi trei-patru tingalai. Cind intra in casa, cei cu brad sorcovesc sau cei cu bita lovesc ritmic in podea dupa melodie. De obicei, fiecare copil are sorcova lui. in timpul recitarii sorcova este miscata in ritmul versificatiei, marcat uneori de sunetul clopotelului, atingindu-se in acest fel pe cel curat.
in Moldova, Muntenia si in unele parti din Oltenia intilnim obiceiul numit Semanatul. Cu Semanatul umbla copii de la 4-5 pina la 10 ani, in grupuri mici sau individual. Ei poarta traistute atirnate de umar pline cu seminte de griu, orz, ovaz, secara pe care le presoara in curte, in casa si in fata gazdei careia i se adreseaza urarea. Uneori, versurile sint asemanatoare cu cele ale sorcovei: “infloriti/ Ca merii/ Ca perii/ in mijlocul verii/ Ca toamna cea bogata/ De toate imbelsugata/ La anu’si la multi ani!” Cu toate acestea, atit ceremonialul urarii, cit si lipsa sorcovei ca atare dovedesc ca este vorba de doua practici diferite.
in unele zone ale Munteniei si ale Olteniei, acest obicei are denumirea de Cu griul. Uratorii purtind o farfurie cu griu incoltit merg pe la case in ziua de Anul Nou. Si in acest caz, copiii sint rasplatiti cu daruri, uneori si cu bani. Rostul principal al obiceiului este de a aduce fertilitate si sanatate.
Un alt obicei cu catacter agrar, practicat la Boboteaza, este Chiralesa, intilnit si sub denumirea de Turalesa, practicat mai ales in nordul tarii - Moldova, Maramures, Crisana. Copii intre 5 si 13 ani, in grupuri de cite 7-8, uneori si mai multi, pe categorii de virsta, colinda casele la rind, strigind de obicei: “Chiralesa! Griu de primavara…” sau “Turalesa! Roada-n griu…”
O forma interesanta a obiceiului o intilnim in zona de vest a tarii, unde este practicat numai de baieti, in grup de 4-6. Unul dintre ei, cel mai initiat, este ales sef si numit cal. Dupa ce au cerut permisiunea, colindatorii intra in casa gazdei, si in timp ce striga: ”Turalesa! Nana me”, inconjoara pomii, casa, grajdul si apoi intra in casa si ocolesc masa. Ei poarta in miina un bat cu doi clopotei in virf, numit tingalai, pe care il agita tot timpul. Urarea este rasplatita cu daruri si, uneori, cu bani.Umbletul din casa in casa arata ca Chiralesa s-a format tot dupa modelul colindatului.
Ciurlezul este un obicei mai putin cunoscut, restrins doar la unele sate din judetul Arges. El se practica in ziua de 7 ianuarie, la Sf. Ion. Cu Ciurlezul merg copii mici, de obicei numai baietii. Ei au in miini un manunchi de brad-4-5 crengute mici de brad legate la capat cu ciucuri de aceeasi culoare si o cana cu apa. in cana se baga ciurlezul si, cu el udat, cel colindat este stropit pe cap. Urarea este insotita de miscarea repetata a manunchiului udat pe timpul recitarii: ”Ciurlez/ Bobotez/ Vara peste vara/ Capul sa nu va mai doara./ ” Copii primesc banuti in cana cu apa..
Colindele copiilor, obiceiurile practicate de acestea in timpul sarbatorilor de iarna continua sa se manifeste, pe firul traditiei, evidentiind totodata prospetimea si frumusetea virstei. 

e4

Steaua Sus Rasare

Steaua Sus Rasare

Steaua sus rasare

Ca o taina mare

Steaua straluceste

Si lumii vesteste

Si lumii vesteste

..

Ca astazi Curata

Preanevinovata

Fecioara Maria

Naste pe Mesia

Naste pe Mesia

Magii cum zarira

Steaua si pornira

Mergand dupa raza

Pe Hristos sa-l vaza

Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira

Indata-L gasira

La Dansul intrara

Si se inchinara

Si se inchinara

Cu daruri gatite

Lui Hristos menite

Luand fiecare

Bucurie mare

Bucurie mare

Care bucurie

Si aici sa fie

De la tïnerete

Pan-la batranete

Pan-la batranete

"Astazi s-a nascut Hristos"

"Astazi s-a nascut Hristos"

Astazi s-a nascut Hristos

Mesia chip luminos

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Mititel infasetel

in scutec de bumacel

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Vantul bate nul razbate

neaua ninge nul atinge

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Si de acum panan vecie

mila domnului sa fie

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Mersul cu steaua

Printre traditiile de Craciun este si mersul cu steaua. In general baietii sunt cei care merg cu acest colind. In functie de regiunea tarii, zilele in care se practica aceasta traditie variaza, fie in zilele de Ajun si Craciun, fie doar in zilele de Craciun. Copiii merg cu acest colind folosind o stea confectionata de ei insisi sau de parinti.
In continuare voi descrie un mod in care se poate confectiona o astfel de stea.

Materiale:

- suportul de lemn de la un ciur (sita) de malai sau de faina a carei sita s-a rupt si nu mai foloseste;
- coala alba mare;
- doua bete de 75 si 30 de centrimetri;
- beteala (de preferat argintie)
- doua icoane decupate dintr-o revista sau din calendare din anii anteriori;
- lipici;
- staniol.

Modalitatea de realizare:

- se fac patru gauri pentru a se introduce cele doua bete in suportul de lemn in forma de cruce (batul mai lung va fi cel de care se tine steaua);
- se imbraca cele doua fete ale suportului de lemn si apoi marginea cu coala alba;
- se da cu lipici pe spatele iconitelor si se lipesc pe cele doua fete;
- se pot face stelute din staniol pe care le lipim pe margine;
- imbracam betele in staniol si prindem beteala de capetele acestora;

Steaua este gata si asteapta copiii sa mearga cu ea vestind tuturor Nasterea Mantuitorului!

D