...
Metodologia
didactică
interactivă
Profesor: Viorica Dobrescu
Liceul Teoretic
Gheorghe Magheru Cetate
Un profesor, oricât de strălucit orator ar
fi, nu se poate substitui creierelor elevilor şi deci nu poate face activitatea
care se desfăşoară individual în mintea fiecăruia.
Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea
ce au auzit şi au văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii.
Dacă elevilor nu li se oferă ocazia
discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are
loc.
Prin folosirea metodelor didactice
centrate pe elev le fixăm elevilor efortul susţinut şi îi determinăm să lucreze
cu plăcere şi interes atât în şcoală cât şi în afara ei.
Folosirea metodelor interactive de
învăţare îl ajută pe profesor să creeze ocazii de învăţare pentru elevii săi,
ocazii prin care cel care învaţă îşi construieşte propria învăţare.
Evaluarea şi predarea se
influenţează reciproc iar testul este o extensie normală şi naturală a lecţiei,
care pune la dispoziţia profesorului şi a elevului informaţii despre progresul
realizat.
Testul de plasament (predictiv)-se referă la activitatea anterioară
şi este orientat spre activitatea viitoare.
Testul de diagnostic (formativ sau de progres)-evaluează progresul
elevilor la sfârşitul unui şir de lecţii focalizate pe o anumită temă.
Testul sumativ-se referă la o perioadă de timp mai mare, şi are în
vedere părţi mai vaste din materie.
Cel care învaţă trebuie să-şi construiască
cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri, nimeni nu poate face acest
lucru în său.
Această construcţie personală este
favorizată de interacţiunea cu alţii, care, la rândul lor, învaţă.
Adevărata învăţare, aceea care permite
transferul achiziţiilor în contexte noi, nu este doar simplu activă, individual
activă ci interactivă.
Activitatea la clasă prin metode
didactice interactive evidenţiază efectul benefic al interacţiunii elevilor:
elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau
individuale, îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi şi celorlalţi ceea ce
experimentează (aceasta duce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii), au
oportunitatea de a explica şi chiar preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.
Succesul la clasă depinde de competenţele
profesorului de a crea oportunităţi optime de învăţare pentru fiecare elev,
astfel profesorul trebuie să acţioneze mereu, adecvat şi adaptat nevoilor
grupului.
Metodologia interactivă:
1. Mozaicul-această metodă presupune învăţarea prin cooperare la
nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui
alt grup.
2. Brainstorming-această metodă presupune formularea a cât mai
multor idei-oricât de fanteziste ar putea părea acestea- ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul
„cantitatea generează calitatea”.
3. Eseul de 5 minute-este o modalitate eficientă de a încheia ora,
pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului
o idee despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.
4. Ciorchinele-este
o metodă de brainstorming neliniară
care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei.
5. Jocul de rol-este o metodă de învăţare centrată pe elev şi pe activitatea care
se realizează prin simularea unei situaţii care pune participanţii în ipostaze
care nu le sunt familiare pentru a-i ajuta să înţeleagă situaţia respectivă.
6. Turul galeriei-este
o metodă care presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor
realizate de grupuri de elevi.
7. Cubul-este o metodă care presupune explorarea unui subiect, a
unei situaţii, din mai multe perspective
(descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează), permiţând
abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
8. Bulgărele de zăpadă-este o metodă care presupune reducerea
numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme, pentru focalizarea asupra celor
esenţiale.
Învăţarea
în clasă prin metode didactice interactive conduce la creşterea eficienţei
însuşirii noţiunilor matematice şi prin aceasta la un progres şcolar al
elevilor.
Constatări privind utilizarea
metodelor didactice interactive:
- mobilizează elevul;
- duce la rezultate superioare
celor obţinute prin metode tradiţionale;
- antrenează şi elevii cu rezultate slabe, înlăturându-se
teama de greşeală, timiditatea şi descurajarea;
- sprijină colaborarea între
elevi;
- întăreşte spiritul de echipă şi
deprinderile de comportare civilizată;
- noţiunile introduse sau
consolidate sunt mai uşor accesibile.
Importanţa metodelor didactice interactive nu constă în teorie ci
în modul în care acestea sunt integrate în activităţile elevilor.
Învăţarea în clasă prin metode
didactice interactive, departe de a fi identificată cu învăţarea deplină. Ea
trebuie privită nu numai ca o modalitate de acţiune ci şi ca un rezultat al
acţiunii de învăţare.
Profesorul nu este doar o sursă de
informaţii ci un conducător al activităţilor independente ale elevilor iar
activitatea elevilor nu reprezină o simplă reproducere ci un act de creaţie.
Să lăsăm elevul să acţioneze căci numai
astfel învăţarea devine eficientă!
Bibliografie.
1.Gardner, H ., Mintea disciplinată , Editura Sigma, Bucureşti,
2004.
2. Păcurari, O ., Învăţare
activă, Ghid pentru formatori, MEC –CNPP, 2001.
3. Păcurari, O ., Strategii
didactice inovative, Centrul
educaţa 2000+, Editura Sigma, Bucureşti,
2003.
EDITURA
MAYA
PUBLISHING
B-dul Dacia, Nr. 107, Bl. 3
Craiova, 200592
Telefon:
0766.299.431
Telefon/Fax:
0351.469.877
Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei cărţi nu poate fi
reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv
prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără
permisiunea Editurii.
ISSN 2068 – 665X
...