78. Statuia Libertății New York, Statele Unite ale Americii

Statuia Libertăţii (numele complet al "Liberty, luminoase în lume") - unul dintre cele mai faimoase sculpturi din SUA şi din lume. Acesta este adesea numit "simbol al New York şi Statele Unite", "simbol al libertăţii şi democraţiei", "Lady Liberty".Statuia este situat pe Liberty Island (Insula Libertăţii), circa 3 km sud-vest de vârful de sud a Manhattan-ului. Pana in 1956, insula a fost numit "Bedlou insulă." Zeiţa de libertate deţine o torta in mana dreapta si un semn pe stânga. Inscripţia de pe tableta citeşte «iulie IV MDCCLXXVI» («04 iulie 1776"), de la data semnării Declaraţiei de Independenţă. Un picior "Libertatea" este pe lanţurile de rupt. Înălţimea de întreaga structură de aproape 100 de picioare, deşi "creştere" în sine a statuii - Statuia din aproximativ 50 m este facut din cupru, greutatea sa este de 30 de tone. În corona sunt 25 ferestre, care simbolizează razele pământeşti şi cereşti pietre iluminarea lumii. Cele şapte raze pe creştet statuie simbolizează cele şapte mări şi şapte continente. Din coroana se deschide vederi largi de portul din New York. În soclul pe care se află o statuie a unui muzeu. Statuia Libertatii de la intrarea in portul New-York, al carei nume complet este ,,Libertatea Luminând Lumea", a fost opera sculptorului Frederike-Auguste Bertholdi (1824—1904). Este de menţionat ca pentru construirea acestui gigant au fost folosite 300 de foi de arama ciocanită de 2,5 mm, cantarind 80 de tone, iar armatura interioara care cintareste 1 100 de tone, a fost facuta de celebrul inginer Gustave Eiffel.Statuia, dupa ce a fost construita la Paris in anul 1884, a fost daruita Statelor Unite ale Americii in anul 1886. Statuia Libertatii este situata in New York pe mica insula Liberty Island, la sud-est de Mahattan. A fost oferita Americii de catre Franta la implinirea a o suta de ani de la castigarea independentei si inaugurata de presedintele Grover Cleveland la 28 octombrie 1886. Piatra din care este construit soclul provine dintr-un mic sat din Franta, probabil din Ruoms sau din Pouillenay. A fost aleasa pentru faptul ca este putin coroziva la actiunea apei sarate. Primul model, la scara mica, a fost realizat in 1870 si se gaseste in prezent in Jardin du Louxembourg, din Paris. Oficial, a fost data Statelor Unite ale Americii la 4 iulie 1884, transportata de fregata Isere si montata definitiv in locul unde se gaseste si astazi. Are 46,5 (92, 99 m cu tot cu soclu) si reprezinta o femeie acoperita de un drapel care tine in mana dreapta o flacara iar in mana stanga o placa pe care este inscriptionata ziua independentei Americii: 4 iulie 1776. Cele 7 brate ale coroanei simbolizeaza cele 7 continente. In interiorul ei se afla o scara cu 354 de trepte pe care se poate urca, insa, dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, vizitarea ei la interior este interzisa. Situata la intrarea in portul din New York, este primul simbol american pentru emigrantii care sosesc cu vaporul si trec mai intai prin Ellis Island. Simbolizeaza libertatea care lumineaza toata lumea, a devenit rapid emblema Statelor Unite si unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale libertatii si democratiei.

77. Karnak Luxor, Egipt

Karnak, satul egiptean din apropierea oraşului Luxor, din centrul ţării, pe malul de est a Nilului. Multe secole în urmă în acest loc, se spune că,  Teba Egiptului antic şi- a stabilit centrul religios al puterii egiptene antice. Satul este un grup imens de clădiri, şi, deşi multe dintre templele din Karnak au fost aproape complet distruse, supravieţuitorul este cel mai intins complex de structuri vechi existente pe Pamant. Toate perioadele  istorice egiptene  secolele XVI-XI .  Fiecare Faraon  și-aa lasat amprenta aici -  a încercat să-si imortalizeze numele aici.   Karnak - un complex muzeistic unic, sub cerul liber,o atractie turistica sunt două dintre cele mai vizitate din Egipt. Accesul gratuit este permis doar pentru turisti într-una din cele patru biserici - cel mai mare templu al lui Amun. Acest templu este cel mai mare in zona din jurul lumii antice. El a fost în legătură cu templul din Luxor pe Nil trei kilometri cale de sfincsi, care marchează o procesiune solemnă religioasă. Faţă de templul de la Karnak conservate parte din cale de sfincsi piatră patruzeci - identic cu corp de leu şi un cap de berbec lui, animalul sacru al zeului Amun. Undo edits Alte trei sunt închise pentru vizitatori, templul - temple de Monte, Mut şi IV Amenhotep. Pe teritoriul din Karnak şi există mai multe clădiri mici şi chiar străzi. Hypostyle (de la grecescul "Hipostilos" - ". Coloanele de sprijin"), Sala de ansamblu Karnak include mai mult de 130 coloane, iar plafoanele sunt de culoare albastră (nu există în prezent) au fost decorate cu stele galbene şi vulturul sacru în creştere. Hypostyle sala de ai putea merge intr-un sanctuar întunecată mic, care a fost permis să intre numai Faraon şi preoţii.  Undo edits Înainte de timpul nostru, scutiri numeroase fine şi picturi, executate în epoca Noului Regat. Pe pereţii templelor, morminte de nobili şi înalţi oficiali reprezentat o varietate de subiecte, de la locul de muncă în ateliere de lucru înainte de ceremonii de înmormântare.  În secolul al IV AD. Oe. Constantin cel Mare a început să se răspândească creştinismul în Egiptul Antic: templele păgâne au fost închise sau distruse, locul lor au început să apară biserici creştine. Exemplul cel mai interesant - Sala Festivă a Tuthmosis III, pe zidurile de pe care chiar şi acum poate fi vazut scris pe partea de sus a hieroglifele egiptene murale cu imagini de sfinţi.

76. Munţii Wulingyuan şi Parcul Nat. Zhangjiajie Hunan, China

Wulingyuan - stânci în parcul naţional "Zhangjiajie", care se află în provincia Hunan, în sud-estul Chinei. Acesta este locul extraordinar de frumos şi în acelaşi timp, o grădină zoologică naturală, rezervaţie botanică şi geologică. Locul este renumit pentru   stâncile de cuarţit  cu inaltimi de până la 800 de metri.    Muntii sunt o priveliste pitorescă: cu piloni uriasi de piatra care se vad de deasupra padurii tropicale,cu varfuri ascutite zimţate, cu cascade, un sistem de peşteră gigant, râuri puternice potrivite pentru rafting. Cea mai populara modalitate de ajunge în aceşti munţi este oraşul DAYUN (Dayong) şi satul Zhangjiajie (Zhangjiajie). În spatele satului este intrarea în parc şi pădure Zhangjiajie, străinii care intră achita suma de 15 de yuani. În total, au fost stabilite cinci rute turistice. Undo edits Cel mai înalt vârf este numit "Rabbit se uita la lună": Acesta oferă vederi incredibile in jur. Piatra din vârf "Heytsunnao" este veche de secole. În peştera balaurului galben sunt patru nivele şi un peisaj unic. Există, de asemenea, un munte pitoresc  - Tyantszu Kunlun - "lăcaşul zeilor" iar la o altitudine de mai mult de 1 km distanţă, "Satul de Lion galben." Aceasta este casa, locuitorilor autohtoni   -   minorităţilorTutszya , Miao şi Bo. Ei vorbesc limba lor, şi   menţin  tradiţiile şi ritualurile. Undo edits Turistii care au vizitat aceste locuri  susţin că o plimbare în parcul Zhangjiajie este comparabil cu o vizită la o galerie de arta cu picturi tradiţionale chineze, singura diferenţă fiind că toate aceste  frumuseti le puteţi vedea live.

75. Lacul Baikal Siberia de Est, Rusia

Pentru rusi, lacul Baikal suna la fel de fascinant cum suna pentru noi lacul Balea sau Lacul Retezat. Este ceva izolat, greu accesibil, indepartat, dar ravnit de turisti si de curiosi. Legende cu fecioare disparute in talazul lacului, cu comori ascunse in adancuri si cu demoni care pandesc vasele cu pescari ademenindu-le in necunoscut, sporesc misterul indepartatului meleag. Realitatile legate de lac sunt insa atat de atragatoare, incat eclipseaza chiar si fantezia legendelor. Sa incepem cu cateva date: Baikalul este cel mai adanc lac cu apa dulce din lume, atingand 1620 metri. Adancimea sa este de 25 de ori mai mare decat a lacului Erie, de 7 ori mai mare decat a lacului Huron si de 4 ori mai mare decat a lacul Superior, toate situate in SUA si renumite pentru adancimea lor. Lungimea Baikalului este de 635 kilometri, aproximativ cat distanta de la Bucuresti la Oradea. Lacul Baical stocheaza, in albia sa, o cincime din cantitatea de apa dulce, cuprinsa in toate celelalte lacuri de pe planeta. S-a calculat ca rezerva sa de apa dulce ar fi sufienta pentru a alimenta necesitatile Terrei timp de 40 de ani, in cazul in care toate celelalte surse ar disparea. Baikalul este cel mai vechi lac de apa dulce din lume, vechimea sa fiind apreciata de specialisti la 26 milioane ani. Fenomenele geodinamice fac ca lacul sa-si mareasca suprafata un fiecare an, malurile sale indepartandu-se unul de altul cu circa 2 cm pe an. Un asemenea ritm,... mai mult   Membrii unei expeditii in lacul Baikal, din Siberia, isi propuneau sa scoata la iveala tezaurul scufundat in adancuri in timpul Razboiului Civil din 1917 - 1923. Numai ca in locul artefactelor, s-au gasit specii necunoscute de creveti. Ciudatele creaturi, asemanatoare crevetilor, ambipode, au aproximativ 8 centimetri si, spre deosebire de crevetii cunsocuti deja, nu au antene, relateaza Mosnews.

74.Rock Uluru Nordul Australia

Nisipul spulberat de vant a cizelat forma rotunjita, ca o spinare de elefant, a stancii Ayers, care se ridica brusc din intinderea plata si arida a Teritoriului de Nord din zona centrala a Australiei. Batrana stanca rosie, cunoscuta ca Uluru, a fost dintotdeauna un loc sacru pentru aborigenii anangu.       Numele de Uluru vine de la tribul Uluritdja, care a trait aici. Acest nume inseamna loc in umbra; explicatia fiind probabil legata de partea de sud a monolitului, rareori expusa razelor soarelui. Monolitul a fost descoperit in 1873 de Wiliam Gosse numindu-l Ayers in onoarea unui inalt functionar australian - Sir Henry Ayers. Ayers Rock-Uluru a fost inclus in Lista Patrimoniului Universal UNESCO in 1987.          Ciudata stanca impresioneaza si prin fenomenul de schimbare a culorii in diferite perioade ale zilei sau de la un sezon la altul. Geomorfic "muntele insula" este compus in principal din feldspati si cuart, avand numeroase izvoare si pesteri in care s-au descoperit picturi rupestre, marturii concrete ale unor civilizatii trecute.

Catedrala Reims Franţa

Catedrala Notre Dame din Reims este principala catedrala a orasului, fiind cunoscuta drept locul de incoronare a vechilor regi francezi. Aceasta a inlocuit o biserica mai veche, care a pierit in urma unui incendiu din anul 1211, urmata mai apoi de basilica in care Clovis a fost botezat de catre Sfantul Remi, episcopul de Reims in anul 496. Cu maretia sa gotica Notre Dame din Paris, domina nu numai raul Sena si Ile-de-la-Cite ci si istoria capitalei Frantei. Pe locul unde se inalta astazi maiestuosul edificiu sacru in antichitate romanii ridicasera un templu dedicat lui Jupiter, care a fost urmat de o bazilica si apoi de o biserica in stil romanic inchinata sfantului Stefan, construita de regele merovingian Hildebert, in anul 528                         Catedrala din Reims a fost terminata pana la sfarsitul secolului al XIII-lea, exceptie facand doar fatada de vest. Aceasta parte a catedralei a fost ridicata si infrumusetata in secolul al XIV-lea, dupa schite ramase din secolul anterior - nava fiind intre timp prelungita pentru a deveni incapatoare multimilor ce doreau sa participe la incoronari. Turnurile, care au o inaltime de 81 de metri inaltime, au fost proiectate initial pentru a atinge inaltimea de 120 de metri. Turnul de sud pastreaza doua mari clopote. Unul dintre clopote, numit Charlotte de catre cardinalul din Lorraine in anul 1570, cantareste mai mult de 10 tone. In anul 1875, societatile franceze au alocat 80.000 de lire pentru repararea fatadelor si a balustradelor. Fatada mare este cea mai fina portiune a arhitecturii catedralei, fiind si una dintre cele mai mari capodopere ale Evului Mediu.          Atacurile germane din timpul primului Razboi Mondial au distrus parti semnificative ale catedralei, multe portiuni ale acesteia fiind surpate. Imediat dupa razboi, toate cele afectate de atacuri au fost reparate sau inlocuite, ajungandu-se din nou la forma initiala a cladirii.Cele trei portaluri sunt incarcate cu o multime de statui si statuete. Portalul central, dedicat Fecioarei Maria, este surmontat de o imensa fereastra rozariu, la randul ei incadrata intr-un arc decorat bogat cu statuete.         Galeria regilor, cum este denumita de localnici, care se afla deasupra acestui portal principal infatiseaza evenimentul botezarii lui Clovis. Alaturi de acest moment, care ocupa locul central, se afla statuetele regilor succesori lui. Fatadele transeptelor sunt de asemenea bogat impodobite cu sculpturi. Transeptul de nord, cu toate lucrarile acestuia ne infatiseaza statuetele principalilor episcopi ai orasului Reims, o scena a Judecatii de Apoi si o reprezentare a lui Iisus.In continuare, transeptul de sud impreuna cu toate lucrarile acestuia ne infatiseaza un minunat rozariu alaturi de seria de profeti si apostoli ai Vechiului si Noului Testament. In anul 1481 un incendiu a distrus acoperisul si spirele catedralei: din cele patru turnuri ce flancau transeptele nu a mai ramas nimic inaltat deasupra acoperisului. Interiorul catedralei din Reims are o lungime de 138.75 de metri si o latime de 30 de metri in dreptul navei si de 38 de metri in centrul acesteia. Catedrala are forma de nava fiind alcatuita din nava cotinuata cu lateralele specifice, transepte si bolti, un cor cu doua bolti si o absida cu mai multe capele. Interiorul, asemeni exteriorului, este si el incarcat cu o multime de statui, asemanatoare celor de pe fatade. Alaturi de statui, interiorul mai este luminat si cu vitraliile pline de lumina si culoare apartinand secolului al XIII-lea. Rozariul de deasupra fatadei centrala si galeria de dedesubt sunt de o frumusete rara. Transeptul nordic pastreaza o minunata orga incastrata intr-un suport gotic. Ceasul din corul catedralei este ornat cu figurine mecanice ciudate. Mai multe tablouri, ale lui Tintoretto, Nicolas Poussin si ale altora, alaturi de lucrarile in lemn si mobilerul corului merita mentionate.Faimosul artist rus Marc Changall are si el lucrarile sale la dispozitia vizitatorilor, acestea putand fi vazute in frumoasele vitralii instalate in anul 1974.