66. Komodo National Park Mici Sunda Islands, Indonezia

Aceste insule vulcanice sunt locuite de o populaţie de aproximativ 5700 soparle gigantice, al cărui aspect şi comportament agresiv au condus la acestea fiind denumite "dragoni Komodo". Ele există nicăieri altundeva în lume şi sunt de mare interes pentru oamenii de ştiinţă studiază teoria evoluţiei. Versanţi accidentat de savana uscată şi buzunare de contrast spinoasă vegetaţie verde puternic, cu genial plaje de nisip alb, precum şi apele albastre crestere de peste corali.

65. Moscova Kremlin şi Piaţa Roşie Moscova, Rusia.

Astazi, Kremlinul este un mic oras interior, in centrul Moscovei, cu o suprafata de 27,5 ha, inconjurat cu un zid de caramida si piatra, bine conservat, avand in exterior o platforma, cunoscuta sub numele de "Piata Rosie". Ororile savarsite de potentatii Kremlinului, mai intai sub obladuirea Marilor Duci, apoi a tarilor si, in sfarsit, a conducatorilor comunisti, au provocat atata dezgust, incat curiosii n-au fost si nu sunt nici astazi ispititi spre acest obiectiv turistic, nu numai impresionant, dar si unic in lume. Contrar convingerii incetatenite, denumirea nu dateaza din perioada comunista. Este vechea denumire a pietei din fata intrarii principale, trasmisa peste secole, asa cum i s-a spus initial in limba slava, care folosea acelasi cuvant cu semnificatia de "rosu" si de "frumos". Ca urmare, traducerea din slava in rusa si din rusa in romana nu s-a facut corect. Denumirea straveche era "Piata Frumoasa". Probabil, regimului comunist i-a convenit s-o faca "rosie", prin confuzie. Cat de frumoasa era piata la inceputul inceputului, este discutabil. Pe de o parte, zidurile si turnurile Kremlinului sunt impozante, catedrala din fata lor este fascinanta, iar pe de alta parte mica platforma circulara de la intrarea spre catedrala lasa un gust amar: acolo erau decapitati condamnatii. Este un simbol al atrocitatii vremurilor si chiar al conducatorilor Rusiei medievale, care voiau sa se convinga cu ochii lor ca cei condamnati au fost si executati. Traditia spune ca piatra de temelie a Kremlinului a fost pusa de Marele Kneaz Ivan Kalita, in jurul anului 1330. De atunci, incinta s-a dezvoltat, zidurile de lemn au ars de mai multe ori, au fost reconstruite din caramida si piatra, au fost intarite cu turnuri de observatie, iar in interior au fost construite trei catedrale cu cupole aurite, trei palate care si astazi incanta ochiul vizitatorului si inca trei constructii, cu destinatii functionale. Una din catedrale era consacrata incoronarii tarilor, alta constituie necropola a peste 50 de membri ai familiei imperiale, iar a treia - mai putin impunatoare, dar impresionanta ca arhitectura - era biserica de inchinaciune a tarinei si altor femei din familia imperiala. Pentru turistul dornic sa descopere monumente inedite, Kremlinul adaposteste doua unicate tehnice. Cel dintai este "tunul tarului", turnat in 1586 la Moscova, prezentand, la acea data, o performanta tehnica: lungime 5.34 m, calibru 890 mm, greutate 39.312 tone. Afetul a fost realizat mult mai tarziu si are cam aceasi greutate. Tarul a dispus confectionarea tunului pentru a-l folosi ca arma nimicitoare contra turcilor, dar el nu a putut fi niciodata deplasat din Moscova. Cea de a doua curiozitate este un clopot, creat la ordinul imparatesei Ana I, nepoata lui Petru cel Mare, pentru indeplinirea dorintei bunicului ei, Alexis I, care si-a dorit un clopot atat de mare, incat sunetul lui "sa se auda pana la Dumnezeu". Din pacate, sunetul nu s-a auzit niciodata nicaieri, intrucat la terminarea lucrarilor de turnare, s-a incercat o racire fortata, ceea ce a determinat fisurarea si, in cele din urma, desprinderea unui ciob din partea inferioara. In aceasta stare, cu ciobul desprins alaturi, clopotul este expus si astazi in Kremlin. Este cel mai mare clopot care s-a turnat vreodata in lume: cantareste 216 tone, are inaltimea de 6,14 m si diametrul de 6,6 m. In timpul invaziei lui Napoleon, armata franceza a tinut Kremlinul sub ocupatie intre 2 septembrie si 11 octombrie 1812, dupa ce, in retragere, tarul ordonase distrugerea Kremlinului. Cu acest prilej, numeroase monumente de arhitectura si valori interioare au fost distruse de explozii si de foc. Exploziile au continuat inca 3 zile. Din fericire, ploaia a deteriorat explozibilul si astfel amploarea distrugerilor s-a diminuat. Dupa retragerea lui Napoleaon, lucrarile de restaurare au durat trei ani (1816 - 1819). Dupa faimoasa revolutie, la 12 martie 1918, Moscova redevenit capitala Rusiei, Kremlinul resedinta lui Lenin, iar, in continuare, de acolo au transmis ordine toti conducatorii statului rus, apoi sovietic, iar in prezent, din nou, rus. In perioada lui Stalin, interioarele palatelor Kremlinului au fost deteriorate sau chiar distruse, atat din lipsa de resurse financiare, cat si din dispret fata de trecutul imperial sau de cel reliigios. Astazi, Kremlinul si piata, frumoasa sau rosie, din fata sa, cu pitoreasca asezare de pe raul Mscova, cu zidurile impunatoare si cu turnurile ridicate la colturi, continua sa fie o atractie turistica pentru aceia care socot ca Moscova este, totusi, o atractie. Acestia nu sunt multi. Pentru turisti, Moscova este situata departe, nu pare destul de atragatoare si, mai ales, este scumpa. Hotelurile din Moscova sunt mai scumpe ca cele din Paris sau Madrid, unde nu gasesti un Kremlin, dar nici nu te poti plange ca n-ai ce vizita. Red Square ("frumos") - piaţa principală şi cele mai renumite din Moscova. Acesta este situat la zidul de nord-est de la Kremlin. La vest de acesta este de la Kremlin la Moscova, GUM la est, China Town, la nord de Muzeului de Istorie şi Catedrala Maicii Domnului din Kazan, la sud de Catedrala Sf. Vasile (Sf. Vasile). Historical Museum Catedrala Maicii Domnului din Kazan Lungimea acestuia - 330 m, lăţimea - 70 m. In zona sunt: locul de execuţie, monumentul lui Minin şi Pozharsky, Mausoleul de VI Lenin, alături de care Kremlinul Wall Necropolis, în cazul în care figuri proeminente sunt îngropate de stat sovietic. Mausoleul din zonele VI Lenin  Monumentul lui Minin şi Pozharsky În secolul al XVI-lea. o zonă de joacă au fost instalate pentru a instala instrumentele. Astfel, la locul de executie a fost Cannon ţar. În secolul al XVII. rol mai important în zona oraşului, îmbogăţit prin arhitectura şi aspectul de planificare urbană. La începutul anului Nikolskaya strada a fost construita Catedrala Kazan, în memoria eliberarea de la Moscova din invadatorilor polonezi. In 1804 zona a fost pavat cu pietre. În anul 1818 un monument a fost ridicat la Minin şi Pozharsky. Schimbări semnificative în clădirea Piaţa Roşie a fost supus în ultimul sfert al secolului al XIX-lea: aici clădirea Muzeului de Istorie, noua cladire a Rânduri de comercializare a cotelor de Sus, Rânduri Trading Orientul Mijlociu au fost construite. In 1892, zona a fost iluminat de luminile electrice. Începând cu 1918, Piaţa Roşie a devenit un loc major pentru parade şi demonstraţii. Undo edits Mormantul Soldatului Necunoscut În 1924, el a fost ridicat un mausoleu temporară de lemn din zonele VI Lenin, care a fost înlocuit după 6 ani de piatră. Piaţa Roşie este pierdut treptat funcţia sa comercială, aceasta a început să ia diverse sărbători şi festivaluri. Undo edits

64. Valea Haukadalur Reykjavik, Islanda.

Cu circa 65 de milioane de ani in urma, scoarta Pamantului s-a rupt intre Groenlanda si Scandinavia. Magma, lava fierbinte din interiorul planetei, a fost impinsa spre suprafata, iar marea a solidificat-o in blocuri enorme. Muntii de bazalt s-au ridicat tot mai sus, iesind deasupra marii, formand insule vulcanice. Nici pana astazi, teribila presiune a magmei si miscarea placilor tectonice care au cauzat ruptura si carora insula (Islanda) din Oceanul Atlantic le datoreaza, atat duritatea mediului, cat si confortul, nu au incetat sa se manifeste. Este fascinant spectacolul natural ce poate fi vazut intr-un loc numit „zona fierbinte”, unde Pamantul arunca mereu cantitati mari de lava. Surprinzator este faptul ca enormele „cuptoare incinse” sunt localizate, mai ales, sub ghetarii Vatnajokull, care, cu intinderea lor de 8 300 de kilometri patrati, sunt cei mai mari din Europa. Trebuie specificat ca nu vei vedea in Islanda prea des vulcani activi aruncandu-si lava, dar asta nu-i face mai putin periculosi. Eruptiile lor reusesc sa topeasca ghetarii. Expertii sustin ca mare parte din suprafetele fertile din sud-vestul insule, vor fi, in cele din urma, inundate, iar populatia va trebui evacuata. Activitatea vulcanica are si partile ei bune. Datorita temperaturii de 280 grade din panza freatica, asigura energia electrica necesara industriei, caldura menajera si cea necesara serelor, iar in capitala (Reykjavik) este folosita pentru incalzirea trotuarelor, pentru a le tine curate in timpul iernii. In „Laguna Albastra”, bazinul de deversare al centralei geotermale de la Grindavik, apa are calitati terapeutice, iar temperatura face baile aici, unele dintre cele mai placute. Izvoarele fierbinti si puternicele gheizere, aduc aici, in putinele locuri accesibile ale insulei, in fiecare an, mii de turisti. Zona termala de la Haukadalur, aflat la 80 de kilometri de capitala Islandei, este unul dintre cele mai frceventate monumente naturale ale insulei, aici aflandu-se si un gheizer urias. Acesta este activ inca din anul 1294, erupand la fiecare 60 de minute, aruncand in aer un jet de 60 de metri. In prezent, eruptiile sun mult mai rare.

63.Turnul Eiffel Paris, Franţa.

Turnul Eiffel din Paris a fost numit dupa arhitectul sau principal, inginerul Gustave Eiffel. Eiffel mai construise si alte structuri metalice, printre care cateva poduri de cale ferata si armatura pentru Statuia Libertatii. De aceasta data insa, vroia sa construiasca o constructie metalica in forma de turn. Ceea ce multi oameni nu stiu, este ca la inceput Turnul Eiffel fusese planificat sa fie construit in Barcelona pentru Expozitia Universala din 1888, dar a fost refuzat deoarece era prea ciudat si scump. Astfel Eiffel a incercat sa-si construiasca turnul la Paris, pentru Expozitia Universala din 1889, iar de data aceasta a obtinut aprobarea. Cincizeci de ingineri au creat peste 5300 de desene ale diferitelor parti necesare pentru construirea turnului. Cele 18 000 de componente metalice ale turnului au fost fabricate separat in ateliere si apoi asamblate la locul constructiei cu ajutorul a 2 500 000 de nituri. Desi asamblarea bucatilor era un procedeu foarte periculos, doar un singur om si-a pierdut viata in timpul constructiei. Constructia a inceput in 1887, iar Turnul Eiffel din Paris a fost terminat in 1889, pe 31 martie. Greutatea turnului este estimata la 10 100 tone. Turnul Eiffel din Paris n-a fost insa asa iubit si admirat ca in ziua de azi. In timpul planificarii si constructiei sale, multi au protestat impotriva. Multi au spus ca este un spin in ochi, iar ziarele erau pline de scrisori primite de la comunitatile de artisti din Paris. Chiar si dupa terminarea constructiei, Turnul Eiffel era extrem de controversat printre parizieni. Cand a fost intrebat de ce se duce la restaurantul din Turnul Eiffel in fiecare zi, desi uraste turnul, scriitorul Guy de Maupassan a spus ca face acest lucru din cauza ca este singurul loc in Paris de unde nu se poate vedea structura. Spre norocul celor care urau Turnul Eiffel, acesta avea permis sa ramana in picioare doar pentru 20 de ani, dupa care trebuia sa fie demolat. Totusi fiindca turnul s-a dovedit folositor pentru telecomunicatii, i s-a permis sa ramana in picioare si dupa ce a expirat termenul de 20 de ani. Odata cu trecerea timpului, oamenii au inceput sa indrageasca turnul, astazi majoritatea parizienilor iubind Turnul Eiffel.De cand a fost construit, Turnul Eiffel din Paris a fost martor la multe evenimente. Oamenii au sarit cu parasute care de care mai bizarre, unele avand succes, altele nu. Turnul a fost vizitat chiar si de un elefant, si in interior au avut loc si curse pe scari. Turnul Eiffel a fost martor si la ocupatia germana din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in timpul caruia francezii au taiat cablurile de la lifturile sale pentru a se asigura ca Hitler va trebui sa urce cele 1665 de scari, daca ar fi vrut sa ajunga in varful turnului. Cand a vizitat Parisul, Hitler nu s-a incumetat sa urce acele scari. De aceea se spune ca Hitler a cucerit Franta, insa n-a reusit sa cucereasca si Turnul Eiffel din Paris. La eliberarea Frantei in 1944, Turnul Eiffel a devenit un simbol al libertatii, cand a fost ridicat un steag, confectionat din 3 lenjerii de pat, in varful acestuia. Pentru a preveni ruginirea metalului, Turnul Eiffel este acoperit cu o vopsea protectoare. Desi este greu de observat, turnul este de fapt vopsit in 3 tonuri, cea mai deschisa nuanta fiind la varf, iar cea mai inchisa la baza. Acest lucru a fost facut pentru ca Turnul Eiffel sa complimenteze cerul Parisul cat mai bine. Turnul trebuie sa fie revopsit la fiecare 7 ani. Fiecare revopsire dureaza intre 15 si 18 luni si consuma in jur de 60 de tone de vopsea. Turnul Eiffel este fara indoiala una dintre cele mai faimoase cladiri din lume, fiind si cel mai vizitat monument cu plata din lume. Se estimeaza ca peste 200 de milioane de oameni au vizitat Turnul Eiffel de la terminarea constructiei sale in 1889. Este pacat sa vizitati Parisul fara sa vizitati si Turnul Eiffel. La vremea constructiei sale, Turnul Eiffel era cea mai inalta cladire din lume, masurand 312 metri. Desi a pierdut demult acest lucru, inaltimea sa tot ramane impresionanta. Astazi turnul masoara 324 metri, deoarece i s-a adaugat o antena in varf. Turnul are 3 niveluri, toate deschise in mod normal vizitatorilor. La primele doua niveluri se poate ajunge atat pe scari cat si cu liftul, in timp ce la al treilea nivel se poate ajunge doar cu liftul. Privelistea este impresionanta de la oricare din cele 3 niveluri, dar cea mai frumoasa este desigur cea vazuta de la nivelul 3. Nivelul 3 nu este totusi indicat celor care au fobie de inaltimi. Dupa ce se intuneca, sunt aprinse cele 336 de spoturi si cele 20 000 de becuri ale turnului, care nu fac decat sa transforme ceva frumos in ceva cu adevarat maret. Turnul se afla chiar in centrul Parisului, in Franta, si se poate ajunge foarte usor la el cu ajutorul metroului.

62. Jiuzhaigou Valley provincia Sichuan, China.

Parcul National Jiuzhaigou (“Valea celor 9 sate”; in tibetana: Zitsa Degu (gzi rtsa sde dgu)) este o rezervatie naturala din nordul Sichuanului, provincie din sud- vestul Chinei. E cunoscuta pentru cascadele sale pe multe nivele si lacurile in multe culori;rezervatia a fost declarata bun apartinand Patrimoniului Mondial al Umanităţii (UNESCO World Heritage Site) d in 1992 Jiuzhaigou e compus din trei vai aranjate in forma literei Y. Vaile raurilor Rize si Zechawa vin din sud si se intalnesc in centrul sitului unde formeaza valea raului Shuzheng care curge din nord panaa la gura vaii. Cumpana muntoasa a albiilor e brazdata de 55 km de drumuri pentru autobuze de naveta precum si de gratare de lemn si pavilioane mici. Gratarele de lemn sunt localizate pe partea opusa a drumurilor, spre lacuri pentru a le proteja de autobuzele care trec Într-adevăr, în vale, sunt 9 sate tibetane, dintre care şapte sunt încă locuite. Cele mai vizitat dintre ei: Voi El, Shu Zheng Ze şi Cha Virginia Recent, localnicii isi castiga existenta vanzand turistilor de produse diferite de fabricaţie proprie, cultivă pământul ca un parc naţional a fost interzisă. De iarnă în zăpadă Valea Jiuzhaigou şi lung. De obicei, durează timp de şase luni, din octombrie până în aprilie. În timpul iernii, valea este ascuns de zăpadă, gheaţă lac catusele, congela şi cascade, se transforma în sculpturile de gheata. Această regiune inaccesibil a fost deschis oficial numai în anul 1972. Din 1982, valea a devenit un parc naţional.

61. oraşul Varanasi Uttar Pradesh, India.

,,. este mai batran decat traditia,mai batran chiar si decat legendele si arata de doua ori mai batran decat acestea laolalta'' Mark Twain Desi in India exista o multime de lacuri si rauri sfinte,pe malurile carora s-au construit acele specifice ghat-uri , si unde sute de mii de pelerini vin tot timpul anului , nici un alt loc de pelerinaj nu se poate compara cu malul estic al Gangelui ,la Varnasi. Capitala religioasa a hinduismului Situat in N Indiei(in Statul Uttar Pradesh), Varanasi este unul dintre cele mai vechi orase din India si din lume.Primile mentiuni documentare despre acesta(numit candva si Benares) apar in scrierile budiste si in vestita epopee indiana Mahabharata.Dar inceputurile sale sunt cu mult mai vechi, pierzandu-se undeva in ,,noaptea timpurilor'' , in acea inefabila vreme in care mitul si istoria se confunda sau nu se disting intre ele. In sec. Al VIII-lea i.Hr., Varanasi este capitala statului Kashi, stat ce va insa anexat, in sec al V-lea I.Hr. , de Regatul Magadha.In timpul dinastiei Gupta(320-550), orasul se afirma ca un stralucit centru cultural si religios , devenind orasul sfant al hinduismului        Conform unei traditii, cei 2 afluenti ai Gangelui , Varuna si Assi , care-l incadreaza , ar fi luat nastere din trupul fiintei primordiale, desigur la inceputurile lumii. Deaceea , Varanasi este socotit cel mai sfant loc de pe pamant.Prin valorile sacre cu care e investit de bogata mitologie indiana, Varanasi este chiar centrul universului , axis mundi, un loc in care spatiul si timpul sunt abolite sau se contopesc, facand posibila comuniunea omului cu divinitatea. Asa cum se exprima un calator contemporan, si cel mai insemnat act de pietate este amplificat aici la maximum, dobandind multe semnificatii religioase. Pentru credinciosii hindusi , Varanasi este nu numai unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din India , ci si singurul la care multi dintre ei vin pentru a -si sfarsi zilele.Caci daca in orice alt loc din lume sfarsitul este asteptat cu teama ,aici, in Varanasi, pe malurile Gangelui, moartea este asteptata cu speranta, fiindca numai aici ea constituie adevarata mantuire.Toti cei ce mor pe malurile fluviului sfant sau izbaviti de povara reincarnarilor(samsara),ies din lantul Karmic si reusesc sa atinga starea supremei eliberari-Nirvana.     Chiar daca exista si aici o multime de temple (cele mai multe consacrate lui Siva, dar si zeitei Durga) si locuri de devotiune , orasul, altfel atemporal , ramas intr-o incremenire mai degraba rerala, traieste insa cu o maxima intensitate prin miturile si legendele sale. Festivalul Gangelui Insa adevarata sa viata ii este data de multimea pestrita de pelerini veniti pt. a se scalda in apele purificatoare ale Gangelui.De altfel, in ultima decada a lunii oct. , la Varanasi se desfasoara si un festival al Gangelui , o sarbatoare care nu are o dat precisa , dinainte stabilita. Asa cum se stie ,India este o tara a festivalurilor, multe dintre acestea fiind celebrate fara o organizare prealabila din partea autoritatilor centrale sau locale .De cele mai multe ori , ceea ce decide desfasurarea unui festival este credinta locala, reactualizarea ei spontana dand nastere unui spectacol mult mai autentic decat daca acesta ar fi organizat.          Pentru calatorii europrni (printre acestia numarandu-se prin anii '30 ,si stralucitul istoric al religiilor Mircea Eliade), spectacolul cel mai fascinant din Varnasi il ofera faimoasele bai rituale in apele Gangelui.Aproape nimic nu s-a schimbat aici in Varnasi , de cand tanarul Eliade lua primul contact cu stravechea civilizatie a Indiei.Si azi ca si atunci , sirurile nesfarsite de pelerini veniti din intreaga Indie si din multe alte parti ale Asiei , toti adepti ai aceluiasi cult - hinduismul se indreapta spre multimea de trepte care conduc spre Gange.Pelerinii aduc ofrande zeilor , lanseaza cununi de flori , cu lumnari aprinse , sau iau cu ei pt. a o depune in temple, apa din apele sfinte ale Gangelui. Totul se desfasoara aici dupa aceleasi ritmuri si tipicuri imuabile , inclusiv arderea celor stramutati intr-o alta lume , inclusiv imprastierea cenusii lor in apele fluviului.In capitala hinduismului, timpul nu trece sau poate se scurge odata cu trecerea apelor maronii ale Gangelui.