|
Psalm de dor
...O, Doamne, Îţi mulţumesc! Ştiam că vei veni degrabă! Ştiam că zbaterea păsării rănite Se va preface-n psalm, Un psalm de dor, de dorul de-Acasă, un psalm aşa de plăcut când îl putem murmura împreună... Eu cu Tine, Doamne, şi cu ei, cu fraţii mei...
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste invierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. Biblia spune ca la doua zile dupa moartea lui Iisus, mormantul Lui a fost gasit gol. Curand, discipolii Lui au inceput sa-L intalneasca. Crestinii cred ca invierea lui Iisus inseamna ca si ei pot primi o noua viata dupa moarte. Acesta credinta este celebrata de Pasti.
Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza tocmai noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu 2 traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc invierea, trezirea la viata.
Multi oameni de stiinta au inteles ca Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit �Pesach�. Pesach este cuvantul de origine al cuvantului �Pasti�. De Pasti, evreii sarbatoresc fuga si eliberarea din Egipt. Multi dintre primii crestini erau evrei crescuti in traditia ebraica. Ei au privit Pastele ca o noua eliberare, ca pe un Paste evreiesc, dar cu alta semnificatie - comemorarea venirii lui Iisus asa dupa cum anuntasera profetii.
Aproape toate popoarele au avut o sarbatoare a primaverii. La inceputul crestinismului, pentru ca oamenii sa accepte mai usor religia crestina, misionarii crestini au adaptat sarbatoririi Pastelui elemente din festivaluri pagane, festivaluri in care se sarbatorea venirea primaverii. Ar fi fost sinucidere pentru primii misionari crestini sa converteasca oamenii la o cu totul noua sarbatoare fara ca aceasta sa nu coincida deloc cu festivaluri care deja existau. Ca sa salveze vieti, misionarii au transmis treptat mesajele lor catre populatie permitandu-le sa-si continue traditiile pagane, dar intr-o maniera crestina. De exemplu, au preluat din traditia evreilor ideea sacrificarii mielului.
De la acesta traditie, a sacrificiului, Iisus a fost numit �Mielul lui Dumnezeu�, pentru ca asa cum mielul era sacrificat de catre evrei pentru iertare, la fel Iisus s-a sacrificat pentru salvarea lumii.
In aceeasi perioada in care astazi se sarbatoreste Pastele crestin, popoarele scandinave sarbatoreau zeita primaverii, Ostern sau Eastre. Aceasta traditie era asociata cu iepurasul de Pasti si ouale viu colorate, simboluri ale bucuriei, luminii soarelui si al fertilitatii.
Acest festival avea loc in ziua echinoctiului de primavara. In modul de sarbatorire a Pastelui crestin, s-a preluat ideea vopsiri oualor dar numai in culoarea rosie, semnificand sangele lui Iisus varsat pentru omenire.
Acest tip de festivaluri, legende si povesti erau comune in religiile antice.
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezue lumea, ca a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan 3:16-17)
Cina cea de taina
Si ucenicii Sai au plecat, au ajuns in cetate si au gasit asa cum le spusese El; si au pregatit Pastile. Si cand s-a facut seara el a venit cu cei 12. (Marcu 14:16-17)
Pe cand mancau, Iisus a luat o paine si a binecuvantat, a frant-o si le-a dat, zicand: "Luati, mancati; acesta este trupul Meu." Apoi a luat paharul si, dupa ce a multumit, li s-a dat si au baut toti din el. Si le-a zis: "Acesta este sangele Meu, al legamantului celui nou, care se varsa pentru multi." (Marcu 14:22-25)
Iisus crucificat
Atunci ostasii guvernatorului au dus pe Iisus in pretoriu si au adunat toata cohorta in jurul Lui. L-au dezbracat de hainele Lui si L-au imbracat cu o haina stacojie. Au impletit o cununa de spini, pe care I-au pus-o pe cap, si I-au pus o trestie in mana dreapta. Apoi ingenunchiau inaintea Lui, isi bateau joc de El si ziceau: "Plecaciune, Imparatul Iudeilor!". Si scuipau asupra Lui si luau trestia si-L bateau peste cap. Dupa ce L-au batjocorit, L-au dezbracat de haina stacojie, L-au imbracat cu hainele Lui si L-au dus sa-L rastigneasca. (Matei 27:27-31)
Pe cand Il duceau, au pus mana pe un anume Simon din Cirena, care se intorcea de la camp, si I-au pus crucea in spinare ca s-o duca dupa Iisus. In urma lui Iisus mergea o mare multime de popor si de femei, care se bateau in piept si plangeau dupa El. (Luca 23:26-27)
Cand au ajuns la locul numit "Capatana", L-au rastignit acolo, pe El si pe facatorii de rele: unul la dreapta si altul la stanga. Si Iisus zicea: "Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!". (Luca 23:33-34)
Ostasii, dupa ce au rastignit pe Iisus, I-au luat hainele si le-au facut patru parti: cate o parte pentru fiecare ostas. Dar camasa n-avea nici o cusatura, ci era dintr-o singura tesatura de sus pana jos. Si au zis deci unul catre altul: "Sa n-o sfasiem, ci sa aruncam la sorti pentru ea, a cui sa fie;" aceasta ca sa se implineasca Scriptura care zice: "Si si-au imaprtit hainele Mele intre ei si pentru camasa Mea au aruncat sorti." Ostasii deci au facut aceste lucruri. (John 19:23-24)
Moartea si inmormantarea lui Iisus
Era cam pe la ceasul al saselea. Si s-a facut intuneric peste toata tara pana la ceasul al noualea. Soarele s-a intunecat si perdeaua templului s-a sfasiat prin mijloc.
Iisus a strigat cu glas tare si a zis: "Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!" Si cand a zis aceste cuvinte, Si-a dat duhul. Sutasul, cand a vazut ce se intamplase, a slavit pe Dumnezeu, zicand: "Cu adevarat, omul acesta era drept!". (Luca 23:44-47)
Si toate multimile care venisera la privelistea aceea, cand au vazut cele intamplate, s-au intors batandu-se in piept. Toti cunoscutii lui Iisus si femeile care-L insotisera din Galileea stateau deoparte, privind cele ce se petreceau.
Spre seara a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era si el un ucenic al lui Iisus. El s-a dus la Pilat si a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit sa I-l dea. Iosif a luat trupul, l-a infasurat intr-o panza curata de in si l-a pus intr-un mormant nou al lui insusi, pe care sa-l sapase in stanca. Apoi a pravalit o piatra mare la usa mormantului si a plecat. (Matei 27:57-60)
Si Maria Magdalena si Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau. (Marcu 15:47)
Invierea lui Iisus
In ziua dintai a saptamanii s-au dus la mormant dis-de-dimineata, pe cand rasarea soarele. Si ele ziceau una catre alta: �Cine ne va rasturna piatra de la usa mormantului?�. Si cand si-au ridicat ochii, au vazut ca piatra, care era foarte mare, fusese rasturnata. Au intrat in mormant, au vazut pe un tanar stand la dreapta, imbracat intr-un vesmant alb, si s-au inspaimantat. Dar el le-a zis: "Nu va inspaimantati! Cautati pe Iisus Nazarineanul, Cel rastignit. A inviat, nu este aici; iata locul unde Il pusesera. Dar duceti-va, spuneti ucenicilor Lui si lui Petru ca va merge inaintea voastra in Galileea; acolo Il veti vedea, cum v-am spus"". (Marcu 16:2-7)
Domnul Iisus, dupa ce a vorbit cu ei, a fost inaltat la cer si S-a asezat la dreapta lui Dumnezeu. Iar ei au plecat si au predicat pretutindeni, Domnul lucrand impreuna cu ei si intarind cuvantul prin semnele care-L insoteau. (Marcu 16:19-20)
Din mormântu-ntunecat,
azi Hristos a înviat,
a-nviat,a-nviat,
lumea iar s-a luminat.
Îngerii din ceruri,sus,
cântă slavă lui Iisus,
lui Iisus,lui Iisus,
Care viaţa ne-a adus.
Iar noi toţi,în lume jos,
dăm mărire lui Hristos,
lui Hristos,lui Hristos,
Care din păcat ne-a scos.
Păsările ciripesc,
toate florile-nfloresc,
înfloresc,înfloresc,
Paştile sărbătoresc.
Să cântăm:Cu-adevărat
azi Hristos a înviat,
a-nviat,a-nviat,
viaţa veşnică ne-a dat!
Traian Dorz
Crucea
este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al crestinitatii de catre imparatul Constantin in cadrul Consiliului de la Nicaea, in anul 325 dupa Hristos.
Mielul
era sacrificat de catre evrei in Templul din Ierusalim pentru iertarea pacatelor. Iisus este numit �Iisus, mielul lui Dumnezeu� pentru ca El S-a sacrificat pentru mantuirea lumii; este sacrificiul final si perfect.
Iepurasul de Pasti
nu este o inventie moderna. Isi are originea in antichitate; este unul dintre cele mai vechi simboluri ale primaverii. In mitologia indo-europeana iepurele de camp este considerat sacru. In Germania, zeita Ostara, zeita primaverii care era celebrata primavara, era intotdeauna insotita de un iepure de camp. Ea era venerata dupa acest simbol. In Germania, copiii spuneau ca iepurasul de Pasti le aduce oua in timpul Pastelui daca ei sunt cuminti. Pentru prima oara, iepurasul de Pasti este mentionat in Germania in anii 1500.
Ouale
sunt un simbol evident al renasterii. Traditia colorarii oualor de Pasti precede sarbatoarea crestina a Pastelui. In unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune ca lumea s-a nascut la inceput dintr-un ou. Legatura cu sarbatoarea Pastelui este evidenta: ouale simbolizeaza nasterea, o noua viata dobandita de crestini prin moarte lui Iisus. Obiceiul de vopsire a oualor isi are originile in festivalurile egiptenilor si persilor de sarbatorire a primaverii. In trecut, pentru coloratul oualor se foloseau numai culori naturale obtinute din plante: varza rosie, foi de ceapa, petale de flori.
Postul PasteluiIn biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare", post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti.
Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor" comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.
"Hristos a Inviat"
Urarile traditionale de Pasti ale crestinilor ortodocsi sunt "Hristos a inviat", iar raspunsul este "Adevarat a inviat". Aceste urari sunt adresate 40 de zile dupa Pasti, pana la sarbatoarea "Ianaltarii la cer" a lui Iisus. De asemenea, aceste urari se rostesc atunci cand are loc traditionala ciocnire a oualor. In timpul Pastelui crestin, traditional este ca ouale sa fie colorate in Joia Mare, dupa Liturghie si numai in culoarea rosie pentru ca rosu semnifica sangele lui Iisus varsat pentru salvarea omenirii.
Cand se sarbatoreste Pastele
Majoritatea crestinilor sarbatoresc Pastele in prima duminica de dupa prima luna plina care urmeaza echinoctiului de primavara. Pastele este o sarbatoare fara o data fixa, dar se sarbatoreste intotdeauna intre 22 martie si 25 aprilie in toate bisericile, in afara insa de biserica ortodoxa. In biserica ortodoxa, Pastele poate fi sarbatorit chiar mai tarziu de 25 aprilie pentru ca aceasta biserica foloseste si alti factori in calcularea acestei date, cum ar fi grija ca Pastele crestin sa nu fie sarbatorit in aceeasi zi cu Pastele evreiesc. Pastele este oricum intotdeauna primavara, dupa Echinoctiul de primavara cand intreaga natura se trezeste la viata. Echinoctiul de primavara este acel moment in cand ziua si noaptea au aceeasi durata.
|
|
|
|
|
|
|
|
