Situatia ariilor naturale protejate si a monumentelor naturii
Suprafata totala a ariilor naturale protejate din Romania, incluse in Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a, zone protejate este de 1.234.710 ha, adica 5,18% din suprafata tarii.Situatia este prezentata in tabelul 5.4.
| Suprafata Romaniei | 23.839.100 ha |
| Suprafata ariilor naturale protejate | 1.234.608 ha |
| Procentul ocupat de ariile naturale protejate | 5,18% |
din care:
Delta Dunarii ocupa din suprafata tarii | 2,43% |
| Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, in tara noastra sunt acceptate urmatoarele categorii de arii naturale protejate, definite in functie de obiectivele de management |
atribuite: rezervatie stiintifica; rezervatie naturala; parc national; parc natural; monument al naturii; rezervatie a biosferei; zona umeda de importanta internationala (sit Ramsar); sit al patrimoniului mondial natural.
Rezervatiile biosferei, parcurile naturale si nationale (tabelul 5.5 si figura 5.2) �nsumeaza o suprafata de 1.132.176 ha (incluzand si un numar de 134 rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 129.643 ha).
De asemenea, au fost declarate alte 693 rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 102,434 ha in plus fata de cele 134 continute in interiorul parcurilor nationale, naturale si rezervatiilor biosferei (tabelul 5.6 si figura 5.1). |
Parcul National Retezat |
Tabel 5.5 Situatia Parcurilor Nationale, Naturale si a Rezervatiilor Biosferei (conform legii 5/2000)
| Parcuri Nationale si Naturale, Rezervatii ale Biosferei | Suprafata (ha) | integral/partial pe teritoriul judetului/judetelor |
| Balta Mic� a Br�ilei | 17.529,00 | integral in judetul Braila |
| Bucegi | 32.663,00 | pe suprafata judetelor Arges, Brasov, Dambovita, Prahova |
| C�limani | 24.041,00 | pe suprafata judetelor Bistrita-Nasaud, Harghita, Mures, Suceava |
| Ceahl�u | 8.396,00 | integral in judetul Neamt |
| Cheile Bicazului - Hamas | 6.575,00 | pe suprafata judetelor Hargita si Neamt |
| Cheile Nerei - Beusnita | 37.100,00 | integral in judetul Caras-Severin |
| Cozia | 17.100,00 | integral in judetul Valcea |
| Delta Dunarii | 580.000,00 | pe suprafata judetelor Tulcea si Constanta |
| Domogled - Valea Cernei | 60.100,00 | pe suprafata judetelor Caras-Severin, Mehedinti si Gorj |
| Gr�distea Muncelului - Cioclovina | 10.000,00 | integral in judetul Hunedoara |
| Muntii Apuseni | 75.784,00 | pe suprafata judetelor Alba, Bihor si Cluj |
| Muntii M�cinului | 11.321,00 | integral in judetul Tulcea |
| Piatra Craiului | 14.800,00 | pe suprafata judetelor Arges si Brasov |
| Portile de Fier | 115.655,80 | pe suprafata judetelor Caras-Severin si Mehedinti |
| Retezat | 38.047,00 | integral in judetul Hunedoara |
| Rodna | 46.399,00 | pe suprafata judetelor Bistrita-Nasaud, Maramures si Suceava |
| Semenic - Cheile Carasului | 36.664,00 | integral in judetul Caras-Severin |
| TOTAL | 1.132.174,80 | |
Din reteaua nationala de arii naturale protejate (tabelul 5.7 si reprezentate grafic in figura 5.3) Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international:
- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;
- Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala),
- Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.
Tabelul 5.7 Situatia ariilor protejate in Romania
| Suprafata | % |
| Suprafata totala a ariilor naturale protejate | 1.234.608,12 | 100% |
| Rezervatii stiintifice, rezervatii naturale si monumente ale naturii | 102.433,32 | 8% |
| Parcuri nationale, naturale si rezervatii ale biosferei | 1.132.174,80 | 92% |
| Din care: |
| Rezervatia Biosfera Delta Dunarii | 580.000,00 | 47% |
| Celelate parcuri nationale si naturale | 552.174,80 | 45% |
| In anul 2000, datorita starii favorabile de conservare in care afla sistemele ecologice sispeciile din Delta Dunarii, Consiliului Europei a acordat Diploma Europeana acestei rezervatii. |
In momentul de fata, peste jumatate din suprafata totala a ariilor protejate din Romania au structuri proprii de administrare.
Desi 51% din suprafata totala a ariilor protejate din Romania beneficiaza la aceasta ora de structuri proprii de administrare, aceste administratii nu sunt desemnate decat pentru trei arii naturale protejate, conform tabelului 5.8.
Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, infiintata prin Legea 82/1993, pe perioada 1994 - 2000 a fost consolidata cu suportul tehnic si financiar al Bancii Mondiale - prin intermediul GEF (4,5 milioane USD) si al Guvernului Romaniei (450.000 USD).
Tabelul 5.8
| Arii protejate cu structuri de administrare constituite | Suprafata (ha) |
| Rezervatia Biosferei Delta Dunarii | 580,000 |
| Parcul National Retezat | 38,047 |
| Parcul National Piatra Craiului | 14,800 |
| Total suprafata cu administratii constituite | 632,847 |
| Procent administrat din reteua nationala | 51% |
|
O componenta a proiectului privind "Managementul conservarii biodiversitatii", care a inceput in 1999 si se va finaliza in 2004,o constituie infiintarea si consolidarea structurilor administrative pentru Parcul National Retezat si Parcul National Piatra Craiului. Suportul financiar pentru acest proiect este asigurat de Banca Mondiala, prin intermediul GEF, (5,5 milioane USD), de Guvernul Romaniei (2,4 milioane USD) si de Regia Nationala a Padurilor (0,9 milioane USD).
In anul 2000, prin inceperea derularii proiectelor LIFE, s-au demarat actiunile pentru stabilirea planurilor de management si, ulterior, pentru infiintarea unor administratii pentru Balta Mica a Brailei (LIFE99/RO/006400/Planul de management integrat pentru “Insula Mica a Brailei”) si pentru rezervatia naturala Mlastina de la Satchinez (LIFE99/RO/006394/Conservarea habitatului natural umed “Mlastina de la Satchinez”).
In lipsa structurilor administrative proprii, asupra celorlalte arii naturale protejate se exercita de la an la an o crestere accelerata a presiunii antropice, materializata in special prin:
- extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interiorul ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea si realizarea ulterioara a unor constructii sau chiar statiuni turistice;
- supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si suprapasunat, defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.;
- administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interiorul acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati impresionante de deseuri;
- nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii in teren a limitelor si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.
In cadrul Programului de dezvoltare regionala sustinut de Consiliul Europei, in scopul aplicarii Strategiei paneuropene de conservare a diversitatii biologice si peisagere, Romania, Republica Moldova si Ucraina, au incheiat in anul 2000 Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontiera “Delta Dunarii si zona inferioara a raului Prut”.
In anul 2000, Romania a initiat impreuna cu Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina crearea “Coridorului Verde al Dunarii”, care reprezinta o retea ecologica de nivel regional in Lunca Dunarii. In acest sens s-a derulat un studiu prin care s-au stabilit zonele din sectorul romanesc care sa faca parte din acest coridor ecologic.
Suprafata totala este de 870 000 ha, din care:
- 713 385 ha le reprezinta ariile naturale protejate:
- Parcul National Portile de Fier: 115 656 ha
- Rezervatia Ciuperceni-Desa: 200 ha
- Balta Mica a Brailei: 17 529 ha
- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii: 580 000ha
- 20 446,6 ha zonele umede ce nu au statut de arie naturala protejata:
- Lunca Dunarii intre Ciuperceni-Rast: 2590 ha
- Ostrovul Mare-Ostrovul Turcesc: 229,1 ha
- Ostrovul Arcalia: 26,5 ha
- Ostrovul Pietris: 40 ha
- Ostrovul Vana: 105 ha
- Sectorul Dunare km 587-636,1: 4863 ha
- Ostroavele Cama-Dinu: 196 ha
- Lacul Bugeac: 1400 ha
- Lacul Oltina: 2509 ha
- Lacul Marleanu: 550 ha
|
- Lacul Vederoasa: 230 ha
- Lacul Baciu: 200 ha
- Lacul Hazarlac: 268 ha
- Balta Peceneaga: 40 ha
- Elesteele Turcoaia: 310 ha
- Lacurile Sarat si Slatina: 150 ha
- Lacul Jijila: 2500 ha
- Ostrovul Fundu Mare: 1899 ha
- Balta Macin-Smardan: 230 ha
- Lacul Brates: 211 ha
|
- 161 883 ha sunt propuse pentru reconstructie ecologica:
- Complexul Sesul Blahnitei-Ostrovul Corbului: 1981 ha
- Garla Mare-Salcia: 1681 ha
- Incinta Bistret-Nedelea-Jiu: 1080 ha
- Complexul amenajat Potelu: 23330 ha
- Complexul menajat Suhaia: 17490 ha
|
- Complexul amenajat Greaca: 33819 ha
- Ostrovul Calarasi-Raul: 13050 ha
- Complexul amenajat Crapina: 10000 ha
- Complexul amenajat Pardina: 27052 ha
- Zona Prutului inferior: 32400 ha.
|
|
