Persoane interesate

miercuri, 4 ianuarie 2012

IMPORTANŢA PREZENTĂRILOR POWER POINT ÎN PREDARE



***
UTILIZAREA PREZENTĂRILE POWERPOINT ÎN PROCESUL
DE PREDARE – ÎNVĂŢARE

Prof. Dumitraşcu Gabriela
Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava

Utilizarea programului PowerPoint în procesul predării este din ce în ce mai frecventă, oferindu-le atât profesorilor cât şi elevilor posibilitatea de a transmite şi de a recepta informaţiile într-un mod mai profesional, mai plăcut.
                Prezentările PowerPoint sunt uşor de realizat, de actualizat şi foarte eficiente în crearea unui efect vizual asupra prezentării, dar totuşi pot să nu aibă succesul scontat, chiar şi pentru un prezentator cu experienţă.
                Prin programul   PowerPoint ni se oferă posibilitatea de a completa în mod surprinzător informaţia spusă, scopul final al programului fiind acele de a ajuta la fixarea de noi cunoştinţe într-un anumit domeniu şi de a forma noi abilităţi. Materialul prezentat verbal este completat de suportul vizual scris.
                Texte, grafice, tabele, efecte, toate pot fi introduse fără greutate într-o prezentare care va avea nu doar o înfăţişare mai interesantă şi un impact mai mare, posibilităţile de reţinere a informaţiei fiind mult mai sporite.
                Prezentatorul, care probabil s-a pregătit îndelung pentru a pune la dispoziţia publicului o prezentare pe cât de utilă pe atât de captivantă, va dori ca atenţia auditoriului să fie îndreptată asupra sa pe tot parcursul prezentării. Deseori însă, publicul poate  manifesta  o atitudine opusă aşteptărilor noastre, fiind dificil să captezi atenţia pentru o perioadă de timp (acest lucru depinzând desigur şi de publicul care asistă).

Do not crowd the slide;Prezentarea trebuie gândită în trei dimensiuni:
  • narativă (fiecare diapozitiv reprezintă un element important, care derivă din diapozitivul precedent, astfel publicul este obligat să rămână atent);
  • descriptivă (fiecare diapozitiv colorează un aspect)
  • argumentativă (vrei să demonstrezi, vrei să convingi).

Discursul trebuie să vină în completarea celor afişate pe ecran. Un diapozitiv trebuie să conţină informaţiile de bază, esenţiale, cu care trebuie să rămână publicul după ce se termină prezentarea!
                Trebuie luate în considerare  o serie de aspecte pentru ca prezentarea să poată fi considerată una de succes.
                O prezentare în PowerPoint nu trebuie niciodată să se rezume la o simplă citire a materialului de pe slide-uri, cu atât mai mult cu cât informaţia conţinută de prezentare trebuie să fie doar o schiţă a informaţiilor pe care vrem să le transmitem. Un slide nu trebuie să conţină propoziţii sau fraze întregi, ci mai degrabă câteva idei generale notate preferabil cu liniuţă. Astfel involuntar publicul va reţine ideile principale creându-şi o idee de bază despre subiectul prezentat, urmând ca prezentatorul să completeze oral informaţia scrisă cu detalii şi cu comentarii bine alese.
                O prezentare care se doreşte a fi profesională nu trebuie să conţină prea multe slide-uri. Scopul nostru nu este acele de a da auditoriului cantităţi enorme de  informaţie, ci după cum am spus, scopul este de a oferi  un suport material care să faciliteze actul învăţării. Se pot introduce materiale sonore precum şi desene sau poze care sunt oricând binevenite deoarece întrerup actul monoton de text şi aduc o pată de culoare în prezentare recăpătând interesul publicului.
                În al doilea rând, este o idee bună să interacţionezi uneori cu publicul numind două trei persoane şi punându-l întrebări. Este mult mai greu să devii neinteresat dacă faci parte din acţiune. Acest lucru este însă posibil doar cu un public mai redus ca număr şi pe care se presupune că îl cunoşti. În plus putem pune întrebări la care nu aşteptăm neapărat răspunsuri: întrebările sunt puse doar pentru a face actul prezentării mai captivant şi pentru a continua prezentarea.
                O altă metodă de a implica auditoriul este aceea de a da fişe de lucru cu diferite probleme de rezolvat. Exerciţiile care se bazează pe tema prezentată pot fi rezolvate individual, în perechi sau în grupuri mai mici. În acest fel, elevii nu interacţionează doar cu ceilalţi colegi, ci şi cu materialul care se predă, făcându-l mai inteligibil  şi mai uşor de reţinut. Desigur, o prezentare presupune o pregătire prealabilă prealabilă a materialului de prezentat: informaţia trebuie să fie accesibilă, cu alte cuvinte potrivită ca dificultatea grupei de vârstă şi stilului specific fiecărui auditoriu în parte.
                Atitudinea celui care prezintă este un aspect demn de luat în considerare. Prezentatorul trebuie să fie atent la intonaţia vocii, la volumul cu care vorbeşte, al postură, gesturi şi mimică. Prin modul prin care se prezintă în faţa elevilor săi, prin atitudinea pe care o adoptă, profesorul poate să trezească sentimente pozitive faşă de prezentare(curiozitate, interesul, colaborare şi interacţiune) sau dimpotrivă negative (plictiseală, lipsă de receptare şi colaborare).
                Pentru ca  prezentare să fie eficientă trebuie să vă asiguraţi că slide-urile dumneavoastră sunt un ajutor vizual pentru lecţia prezentată, şi nu o distragere de la aceasta.
Efectele sonore captează atenţia elevilor, dar o pot şi distrage. Se poate întâmpla ca o prezentare cu mai multe efecte şi derulări de slide-uri, prezentată pe un computer mai puţin performant decât acela pe care a fost creată, să se deruleze mult mai lent. Rezultatul este, evident, unul dezastruos, aproape de comicul playback, iar mesajul pe care încerci să-l comunici va fi estompat. Trebuie să se evite folosirea imaginilor estompate sau şterse, suprapuse, folosirea decupajelor. Chiar şi liniile de text care apar la un click al mouse-ului pot distrage atenţia. Trebuie să se acorde atenţie mesajului, nu tehnologiei.
Prezentările Power Point care conţin imagini din Clip Art  sunt atât de răspândite, în toate şcolile din România, încât imaginile Clip Art incluse în acestea au devenit un adevărat clişeu vizual. Acestea nu arată decât o lipsă de creativitate adăugată unui formular obişnuit. Mai întâi, trebuie să ne asigurăm că avem  nevoie într-adevăr de elemente vizuale pentru a ne întări mesajul pe care vrem  să-l transmitem elevilor. În acest caz, trebuie să se utilizeze propriile fotografii scanate sau unele de calitate ridicată, chiar făcute in excursiile cu elevii. Capturile de ecran, în timpul diverselor programe sau pe anumite site-uri web, pot adăuga  realism prezentări.
Şabloanele sunt un alt clişeu vizual. Ele vă forţează să va încadraţi propriile idei în formatul respectiv predefinit. De cele mai multe ori, template-urile sau mai corect şabloanele conţin fundaluri sau background-uri care distrag atenţia elevilor şi combinaţii nepotrivite de culori. Cel mai bine este să alegeţi o carte bună despre grafica web şi să aplicaţi principiile în slide-urile.
            Proiectarea slide-urilor reprezintă o bună cale pentru descrierea grafică a unei idei din lecţie sau pentru asigurarea unei priviri de ansamblu. Slide-urile, însă, nu sunt potrivite pentru a reda detalii. Evitaţi paragrafele, citatele lungi şi chiar frazele întregi. Limitaţi-va slide-urile la cel mult 5 linii de text şi utilizaţi cuvinte sau propoziţii scurte pentru a exprima punctele pe care vreţi sa le atingeţi. Astfel, elevii vor putea să “digere” şi să reţină elementele-cheie mult mai uşor. Pe de cealaltă parte, nu utilizaţi slide-urile pentru a face o schiţa a întregii prezentări.
                Deseori, realizatorii prezentărilor scanează un tabel sau o fotografie direct din materialele pe care le deţin şi le includ în slide-urile   lor. Rezultatele sunt aproape întotdeauna sub aşteptări. Elementele vizuale sunt descifrabile la o distanţă de câţiva centimetri, în loc de câţiva metri, cum ar fi de aşteptat. De obicei, sunt prea mici, prea detaliate pentru o prezentare vizuală eficientă.
De asemenea, mărimea 12 a textului este potrivită atunci când aveţi în faţă prezentarea, dar pentru o distanţă de câţiva metri, utilizaţi un font de 40. Nu trebuie să fie uitată vârsta elevilor care vizionează  prezentarea şi folosiţi, din când în când, în exprimare  pentru a-l atrage, în loc de „eu”, „noi”. Trebuie să vă asiguraţi  că toate elementele slide-urilor prezentării sunt suficient de mari pentru a fi vizibile.
O prezentare orală ar trebui să fie axată pe comunicarea interactivă şi pe ascultare, nu pe
cititul către audienţă. Cerinţele pentru exprimarea orală diferă destul de mult de cele pentru exprimarea în scris. Exprimarea orală este mai scurtă, mai puţin formală şi mai directă. Cititul de pe slide sau de pe o foaie face prezentarea un eşec. Un aspect important îl reprezintă materialele distribuite anterior elevilor, dacă e necesar. Dacă distribuiţi materialele la începutul prezentării, veţi fi ascultat cu mai putina atenţie. De multe ori, o prezentare eficientă depinde de crearea unui anumit suspans şi angajarea elevilor în dialog.
 Prezentarea trebuie executată singur, înainte de susţinerea lecţiei, ca să fiţi sigur că totul
funcţionează perfect. Nu puteţi să ştiţi niciodată când se poate întâmpla ca un echipament nefuncţionabil sau o interfaţă incompatibilă să vă forţeze să vă ţineţi prezentarea pe un alt computer. Fiţi pregătit cu o copie a prezentării dumneavoastră pe un CD, DVD sau pe memory stick sau cu folii transparente pentru prezentarea slide-urilor la retroproiector. În cel mai rău caz, va veţi ţine prezentarea fără elementele vizuale, ceea ce nu trebuie neapărat să însemne un dezavantaj dacă vă concentraţi asupra mesajului transmis. Întotdeauna trebuie să se realizeze conexiuni între prezentator şi prezentare.
În concluzie  o prezentare este formată de elemente numeroase care pot avea un impact diferit asupra publicului. Rolul prezentatorului este acele de a încerca să faciliteze actul comunicării folosind metode potrivite şi eficiente. Prezentarea şi utilizarea adecvată a slide- urilor nu este suficientă deoarece din actul prezentării mai face parte şi componenta extratextuală, aceea legată de atitudinea noastră ca emiţător sau a publicului ca receptor.
Prezentările realizate în PowerPoint  pe calculator nu vor înlocui niciodată  în totalitate rolul profesorului  şi munca desfăşurată de către acesta  la catedră dar a ignora rolul şi importanţa acestora înseamnă a nu fi de acord cu noile tehnologii.

Bibliografie:

  1. Cum să realizăm o prezentare in Power Point. Autori: Tom Nergrino, Editura Corint
  2. Aplicaţii PowerPoint educaţionale. Autori: Bogdan Patruţ. Monica Pătruţ, Editura EduSoft
  3. Curs PowerPoint Editura Teora,
  4. http:// didactic.ro
EDITURA
MAYA PUBLISHING

B-dul Dacia, Nr. 107, Bl. 3
Craiova, 200592
Telefon: 0766.299.431
Telefon/Fax: 0351.469.877




Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei cărţi nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editurii.


ISSN 2068 – 665X
***




IMPORTANŢA PREZENTĂRILOR POWER POINT ÎN PREDARE





***
Ce trebuie ştiut despre prezentările în Power Point
Școala Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara
  coord. Prof. Valentina Donner

                Power Point (PPT) este o componentă a pachetului OFFICE produs de compania Microsoft. Prezentările în Power Point reprezintă modalitatea cea mai des întâlnită de a îmbina elemente grafice cu text, pentru a fi transpuse cu uşurinţă în cadrul unei comunicări publice sau ştiinţifice. Astfel de prezentări pot să conţină puncte de vedere, teorii, proiecte de cercetare, structurate într-o formă atractivă şi prescurtată.
                Este recomandat ca la diverse activităţi şi manifestări cu caracter instructiv-educativ, ştiinţific, comercial sau organizatoric să fie prezentate informaţii cu ajutorul tehnicilor moderne. Prezentările Power Point au fost percepute ca fiind un mijloc de a-i facilita individului o exprimare mai clară a ideilor sale, a punctelor sale de vedere în faţa unui auditor, captându-i atenţia  şi interesul pentru informaţia din prezentare, dar pe parcursul evoluţiei informaţionale a căpătat altă conotaţie, nu chiar pozitivă.
                Prezentările PowerPoint pot fi utilizate la orice activităţi didactice, atât la cele de predare a unor noţiuni de limbă, cat şi la literatură. De asemenea, se pot utiliza la realizarea unor evaluări interactive. Elevii sunt foarte deschişi la aceste metode si se implica activ, noţiunile fiind mai bine receptate.
                Unul dintre creatorii programului Power Point, Robert Gaskins, răspunzând unor întrebări-acuzaţii conform cărora PPT ar transformat oamenii în prezentatori nu tocmai buni, a replicat: “Dacă nu pot să facă o treabă bună cu PPT, înseamnă că nu vor reuşi nici utilizând un alt instrument.”. Un studiu realizat pe 688 de subiecţi arată că cele mai mari greşeli în utilizarea PPT sunt:
-  faptul că vorbitorul citeşte de pe slide-uri - 62%;
-  textul este prea mic, aproape ilizibil - 46,9%;
-  slide-urile sunt greu de citit din cauza culorilor folosite - 42,6%;
-  folosirea de fraze întregi în loc de liste marcate -39,1%;
-  animaţii ale textului sau ale elementelor grafice - 24,8%;
-  diagrame sau grafice mult prea complexe - 22,2%.
                Power Point-ul reprezintă un instrument de punere în valoare a prezentatorului şi acest lucru a fost dovedit în timp. Cel care citeşte de pe slide-uri nu îşi aduce propria sa valoare în cadrul prezentării, nu arată cu nimic că are o contribuţie utilă pentru ceilalţi. Folosirea prezentărilor de tip PPT în cadrul unor comunicării presupune să fii bine pregătit, slide-urile îţi oferă posibilitatea să îţi stabileşti nişte repere, câteva puncte de sprijin de care ai nevoie în timpul prezentării. Slide-urile îţi oferă posibilitea să completezi logic şi/sau emoţional ideile pe care le expui.
              Structura unei prezentări
                Prima pagină a unei prezentări trebuie să conţină următoarele informaţii: titlul lucrării, numele  şi prenumele celui/celor care au conceput lucrarea, instituţia pe care o reprezintă  şi eventual datele de contact al autorului, autorilor.
                În cazul în care prima pagină nu este urmată de o pagină introductivă în problematica temei, se poate recurge la o prezentare orală a introduceri, în momentul în care este proiectată pagina titlu. 
                Conţinutul informaţional al unei prezentări Power Point trebuie să se încadreze în recomandările anterioare. Dacă pe parcursul prezentări doriţi să prezentaţi şi filme, asiguraţi-vă înainte că dispuneţi de suport audio pe parcursul prezentării; în caz contrat utilizaţi un film care să cuprindă informaţii concrete  şi uşor de observat în lipsa suportului auditiv. În acest caz, sunt acceptate comentariile pe marginea filmului. Prezentarea este construită pe baza unei lucrării tipărite, este recomandat ca firul ştiinţific şi logic din lucrare să se reflecte şi în prezentarea Power Point.
                 Încărcarea slide-urilor cu text, nu face altceva decât să abată atenţia audienţei de la cel
care vorbeşte, plictisindu-i şi astfel arătând o lipsă de respect. Dar citirea textului de pe slide-uri dovedeşte lipsa de implicare şi de interes pentru audienţă. 
                Contrastele greşit alese (precum galben pe alb sau gri pe negru) doar de dragul de a ne
satisface o preferinţă personală, imaginile neclare, nuanţele de pastel folosite “ca să nu fie strident” şi alte alegeri care ignora audienţa aduc mari deservicii prezentării Power Point, ca mijloc de facilitate a informaţiei, dar mai ales prezentatorului. 
                Contrastele trebuiesc să fie puternice, iar culorile  tari, astfel încât ochiul să nu fie supus unui efort suplimentar pentru a urmării informaţia de pe slide-uri. Trebuie să captăm atenţia audienţei la ceea ce spunem, aceştia nu trebuiesc solicitaţi în plus, să descifreze de pe slide-uri informaţia expusă sub o formă multicoloră şi multidimensională de dragul artei. 
                Cât priveşte animaţiile aplicate textului, utilizarea unor slide-uri zgomotoase, inutil de dinamice,  îi pot impresiona doar pe necunoscători, dar pentru scurt timp. Conceperea unei prezentări „spectaculoase” poate obosi audienţa şi o poate îndepărta de la axa prezentării, existând riscul să fie afectate transmiterea şi receptarea corectă a mesajului.  
                Prezentarea trebuie să arate cât de utile le-ar putea fi audienţei informaţiile respective. Graficele  şi diagramele trebuie simplificate atât cât este necesar pentru a fi eficiente în contextul timp/audienţă. Mai eficient ar fi ca textul să fie înlocuit cu o imagine, cu condiţia ca imaginea respectivă să fie sugestivă, dar acest lucru nu trebuie repetat pe fiecare slide. 
                 Regula de bază, pe care se poate baza fiecare prezentator este înţelegerea faptului că, prezentările Power Point ajută, atunci când sunt folosite cum trebuie. Steven Pinker, profesor de psihologie la MIT (Massachusetts Institute of Technology), este de părere că, prezentările cu ajutorul PowerPoint pot da o formă vizuală unui argument: “Limbajul este un mediu linear: curge cuvânt după cuvânt. Însă ideile sunt multidimensionale... Atunci când este folosit corect, PowerPoint clarifică mult mai bine structura logică a unui argument. 
                 Aplicaţia Microsoft Power Point  este folosită la prezentări de planşe, materiale didactice,   pagini   scrise   în  Microsoft  Word   etc.   În   situaţii   deosebite,   se   poate   utiliza împreună   cu   videoproiectorul.  Metoda   este   preferată   în   special   în   cadrul   susţinerii lucrărilor de sfârşit de semestru, de ciclu, atestate, lucrări de diplomă etc.
                Power Point este specializat pe  realizarea grafică a prezentărilor  în  format electronic şi se foloseşte pentru a crea prezentări electronice, ce pot rula fie pe monitorului unui PC, fie cu ajutorul unor dispozitive ataşate calculatorului, pe un ecran mărit.
 PPT ce poate să conţină: 
-  pagini (Slide-uri) de prezentare;
-  efectuarea, pe paginile de prezentare, de adnotări invizibile pentru public;
-  modificarea paginilor unei prezentări existente; 
-  adăugarea de pagini noi sau introducerea de texte, imagini Clipart, diagrame Excel, tabele Word sau alte obiecte; 
-  inserarea  de  imagini  artistice,  utilizând  o  gamă  largă  de  instrumente  de  desenare  din Power Point; 
-  efecte sonore şi animaţie, efecte speciale (tranziţii de la o pagină la alta, texte ce apar din toate direcţiile, etc.).
-  se poate utiliza împreună cu videoproiectorul.
                O  imagine   face   cât  o mie  de  cuvinte   spune un proverb.   În mod  similar,  o prezentare de calitate poate transmite foarte multe informaţii  utile unui auditoriu într-un timp foarte scurt. Cu toate acestea sunt foarte frecvente situaţiile în care suntem nevoiţi să urmărim prezentări jalnice, cu text de dimensiuni mici şi culori neinspirat alese, cu slide-uri  prea  încărcate,  cu grafice prea detaliate,  cu animaţii  care obosesc atenţia şi  deseori lipsite de conţinut.
                PowerPoint a schimbat felul în care ţinem prezentări. Să ne aducem aminte de vremea   când   prezentările   se   făceau   cu   folii   transparente   pe   retroproiector.   Regulile prezentării   însă   au   rămas   aceleaşi.   Tehnologia   ne   poate   fi   de   ajutor   cu   condiţia   să respectăm regulile de bază.
                Realizarea   unei   prezentări   presupune   parcurgerea   acestor   etape.  Mai   întâi trebuie   stabilit  conţinutul  apoi   se construieşte  structura  prezentării   şi   în  sfârşit   se  face susţinerea acesteia.
                Etape obligatorii
- stabilirea conţinutului
- strângerea materialelor şi informaţiilor
- utilizarea de elemente grafice şi multimedia
- finalizarea structurii prezentării
- susţinerea acesteia
                Prin folosirea acestui soft, elevul învaţă ce înseamnă o prezentare, cât contează aspectul   estetic   al  unui  material,   cum     concentreze   în  câteva  pagini   conţinutul  unei lucrări mai ample, să însoţească prezentarea de explicaţii corespunzătoare.
Exemplu:      se   realizeze   o   prezentare   în   Power   Point   care      conţină   o perspectivă  monografică   asupra  vieţii   şi  operei  unui   scriitor   (viaţa,   activitatea   literară, opera, repere critice).
                Înainte de a pregăti o prezentare, trebuie   stabilit mai întâi   scopul, răspunzând la întrebări   precum :  ,,Ce   vrem      prezentăm ?’’,   ,,Cu   ce   scop   prezentăm ?’’,   ,,Cui  prezentăm ?’’, ,,Care este durata prezentării ?’’ Prezentarea  trebuie să fie accesibilă,  să nu plictisească,  să se  încadreze  în 10-15 minute. Componentele şi ideile exprimate sunt înlănţuite logic. Părţile prezentării pot avea, la rândul lor, secvenţe diferite. Structura unei prezentări trebuie să fie asemănătoare unui scenariu care să atragă atenţia, să sintetizeze esenţialul şi să prezinte concluziile finale.

              Structura unei  prezentări   în Power Point 
- introducerea – are drept scop captarea atenţiei, prezentarea subiectului expunerii şi a ideilor principale;
- cuprinsul – dezvoltarea ideilor principale cu argumente şi exemple ;
- încheierea –  prezintă sumarul de idei, concluziile şi perspectivele (pentru o temă aflată în studiu) ;
                Se urmăresc şi efectele de culoare, animaţie, raportul text-imagine, pauzele.
                Prezentarea este  însoţită de explicaţii  prin viu grai,  având  în vedere că  imaginile nu  ţin locul vorbitorului, ci contribuie la comprimarea unui volum mare de informaţii pentru a fi
transmise în mod diferit.
                Este recomandat ca cel care prezintă să nu citească rândurile afişate pe ecran, ci să completeze, să nuanţeze ideile prezente cu informaţii noi.
                Cu ajutorul acestei aplicaţii pot fi evidenţiate informaţii precum:
- informaţie de tip text;
- informaţie grafică: scheme, diagrame, desene;
- informaţie de tip imagine: fotografii
- informaţie audio: secvenţe sonore
                  Predarea în Power Point
                Prezentările Power Point sunt cel mai modern mijloc de predare care permite combinaţia imaginilor fixe si mobile care pot fi îmbogăţite progresiv odată cu progresul comentariilor formatorului.
                Prezentările Power Point sunt folositoare cu condiţia să nu fie utilizate abuziv efectele multimedia. O prezentare Power Point este utilă şi ajută la instruire/predare atâta timp cat rămâne simplă, clară, fără prea multe efecte multimedia.
                Prezentările PP pot fi folosite în procesul de predare integral sau numai în anumite secvenţe ale lecţiei: captarea atenţiei, reactualizarea cunoştinţelor, asigurarea feed-back-ului.
                Prezentările PP sunt foarte îndrăgite elevi fiind atractive prin imaginile prezentate, dar si prin jocurile si exerciţiile propuse.  Unul dintre avantajele folosirii acestui mod de predare este acela că sunt antrenate şi grupuri mari şi grupuri mici de elevi, fiindu-le captată mult mai uşor atenţia, deoarece elevii sunt atraşi din ce în ce mai mult de tehnologia modernă.
                Prezentarea unui portofoliu   în Power  Point  va putea  fi   realizată  în multe feluri. De exemplu, o prezentare a personalităţii marelui poet Mihai Eminescu ar trebui să  conţină fotografii ale poetului, poeme, citate, melodii sugestive, poezii recitate;  pe măsură ce derulează prezentarea,  elevul  va oferi  explicaţii   suplimentare  şi informaţii privind aspecte ale studiului operei eminesciene.
                Profesorul va avea în vedere în cadrul evaluării :
- acurateţea exprimării : explicaţii clare, concise, în legătură cu imaginile prezentate ;
- perspectiva unitară, de ansamblu asupra temei ;
- dacă elevul a oferit explicaţii suplimentare ;
- dacă elevul realizează conexiuni, corelaţii, paralele cu alte opere literare.
                 Prezentările  Power  Point  sunt  deosebit  de  utile,  dacă  profesorul  corelează  în mod  optim obiectivele  lecţiei  cu  întreg  conţinutul  acesteia.  Prezentările  Power  Point  prezintă  avantajul  că permit  o  abordare multidisciplinară  a  unor  secvenţe  ale  lecţiei,  contribuind  astfel  la  dezvoltarea capacităţilor cognitive şi afective ale elevului.
 Bibliografie:
BRUT, Mihaela, Instrumente pentru E-Learning. Ghidul informatic al profesorului modern,Editura Polirom, Iaşi, 2006
CUCOŞ, Constantin, Informatizarea în educaţie, Editura Polirom, Iaşi, 2006
DUMBRAVĂ, Emil, Utilizarea calculatorului în studiul limbii şi literaturii române în liceu (lucrare de gradul I)
GHEORGHE, Mioara, Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, Editura Corint, Bucureşti, 2005
GOIA VISTIAN,  ION DRAGOTOIU, Metodica predării  limbii  şi  literaturii  române, Editura Didactică  şi Pedagogică Bucureşti, 1995
http://www.elearning.ro
***

IMPORTANŢA PREZENTĂRILOR POWER POINT ÎN PREDARE



***   
„Copilăria – o imensă nevoie de mirare”
( Victor Hugo)

   de Alexandru- Andrei Bundy, cl. a IV-a
Școala Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara
  coord. Prof. Valentina Donner

Compunerea ori eseul- „cumplit meşteşug” de a trezi emoţii negative pentru unii şcolari grăbiţi spre locurile de joacă ori spre hobby-urile lor.
Totul se poate rezolva... printr-o prezentare de deapozitive ce conţin texte şi imagini.
În cele ce urmează veţi afla cum putem realiza acest lucru:
·         Scriem textul compunerii in WORD
·         Creem SLIDE-UL 1 scriind titlul compunerii, autorul, şcoala etc.
·         Alcătuim SLIDE-UL 2 introducând textul prin acţionarea tastaturii.
Dăm click în zona unde scrie CLICK TO ADD TEXT şi introducem textul dorit. După introducerea textului putem alege opţiunea de formatare a lui. Din meniul FORMAT apelăm opţiunea FONT şi ajungem la ferestra de dialog. Modificăm tipul de font, stilul, dimensiunea. Dăm  click  pe meniul COLOR şi alegem o culoare pentru font. Subliniem textul su efectul UNDERLINE şi apăsăm OK. Aliniem textul cu ajutorul meniului FORMAT- ALIGNMENT.
Pentru a avea în slide o imagine despre copilărie pot alege funcţia INSERT- PICTURE-CLIPART( Inserare- Imagine- Miniatură). Va apărea fereastra CLIP ART ( Miniatură). Apăsăm butonul GO (Salt). Vor fi afişate toate imaginile din galeria de imagini.
Putem folosi de asemenea pentru inserarea unei imagini funcţia INSERT- PICTURE- FROM FILE( Inserare- Imagine- Din fişier). Se va deschide fereastra din care alegem imaginea dorită despre copilărie.
·                     La fel procedăm şi pentru fiecare din celelalte slide-uri. Acest mod de a însoţi textul compunerii/ eseului  cu imagini are avantaje ca:
·                     cititorii sunt mai atraşi de conţinutul textului cu ajutorul imaginii
·                     imaginea dă o valoare mai mare textului şi invers
·                     imaginea ne poate sugera şi alte aspecte pe care textul nu le conţine
·                     alcătuirea compunerii / eseului pare mai uşor de realizat de elevi deoarece e o modalitate de transmitere a informaţiei prin cuvânt şi imagine, cu ajutorul unui mijloc tehnic modern: calculatorul
·                     informaţia poate fi accesată, transmisă unui număr mare de internauţi etc.
Prezint în cele ce urmează textul eseului care poate fi supus transformărilor în slide-uri .
***

н
IMPORTANŢA  PREZENTĂRILOR  POWER POINT  ÎN  PREDARE

Totalul afișărilor de pagină