Creația: singurul surâs al tragediei noastre.Nietsche: Palatul şi parcul de complex de la Versailles (Franţa)

duminică, 19 februarie 2012

Palatul şi parcul de complex de la Versailles (Franţa)

Cand ajungeti in Paris nu trebuie sa ratati vizitarea uneia dintre cele mai complexe gradini construite vreodata. Maiestoasa prin interesanta dispunere a aleilor, a cladirilor pe care le contine, a statuilor si fantanilor, este o gradina a tuturor anotimpurilor cu plante si copaci minunati. Planurile arhitecturale finale ale gradinii au fost concepute de Andre le Notre, care a extins gradina initiala conferindu-i o mai mare deschidere si bogatie. Totul se contureaza in jurul elementului central si anume Marele Canal care este in forma de cruce. Parcul si gradina au fost transformate continuu intre 1661 si 1700, reusind sa ajunga la forma actuala sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea.

Cea mai buna abordare a unei vizite se face urmand laturile castelului sau punctele cardinale.

In partea de est exista o terasa formata din bazine de apa care par sa se prelungeasca din fatada castelului. Aceasta parte a gradinii a fost de mai multe ori modificata pana a primit forma definitiva in 1685. Partea de sculptura i-a revenit lui Charles le Brun astfel fiecare bazin a fost decorat cu cate 4 statui ce simbolizeaza fluviile si raurile Frantei. Pe langa aceste statui au mai fost adaugate si 4 nimfe. Scara care duce spre bazinul Latonei este incadrata de 6 statui , Ziua, Seara, Aerul, Soarele, Apa si Primavara.

Gradinile centrate in partea de sud a palatului pot fi vazute perfect de pe terasa imensa. La picioarele acestei terase se intinde o fantana imensa numita fantana Latona, a carei constructii a fost inspirata de Metamorfoza lui Ovidiu. Statuia centrala o intruchipeaza pe Latona si copii ei si initial era amplasata cu fata spre palat, acum fiind orientata catre marele canal. Bazinul este inconjurat de 6 broscoi iesiti pe jumatate din apa si de inca 24 amplasati pe platforma pe gazon. Treptele duc spre Aleea regala care este flancata de 18 statui, cate 9 pe fiecare parte. Numita si covorul verde datorita fasiei de gazon din mijloc, aceasta are 335m lungime si 40m latime. La capatul aleii regale se afla bazinul lui Apollo si evident statuia acestuia din plumb aurit. Statuia a fost realizata de Tuby intre 1668 si 1670 dupa niste schite ale lui Le Brun.

Gradinile propriu-zise, insemnand multa verdeata si specii diferite de plante sunt in partea de nord. Si aici tema apei este regasita pretutindeni prin bazinul Dragonului al carui jet de apa atinge 27m inaltime si bazinul lui Neptun. Acesta din urma uimeste prin cele 89 de efecte de apa realizate cu ajutorul sistemului hidraulic. Toate statuile sunt grupate cate patru; astfel sunt reliefate cele patru anotimpuri, patru continente, patru temperamente etc. Exista o alee centrala flancata de boscheti mari. In apropiere se afla grota lui Tethys si o piramida care este echivalentul bazinului Latonei. Piramida a fost executata de Girardon dupa un desen al lui Le Brun, si constructia ei a durat 3 ani. Este facuta din 4 etaje de marmura sustinute de tritoni si delfini din plumb.

Un loc interesant este asa numita baie a nimfelor. Aceasta este decorata cu basoreliefuri realizate de Girardon, Le Hongre si le Gros.

Partea de vest apartine apartamentelor reginei de unde se poate vedea Orangeria. Aceasta a fost construita de Jules Hardouin-Mansart intre 1684 si 1686 si este formata dintr-o galerie centrala de 155m incadrata de alte doua. Oranjeria se intinde pe 3 hectare si cuprinde 4 portiuni de gazon si un bazin circular.Foarte somptuoase sunt si cele 100 de trepte din gradina.

In timpul lui Ludovic al XVI-lea erau doar 15 cranguri sau spatii de gard viu cu diferite forme si marimi incanta prin culoare si fantezie. A existat in 1770 si un labirint din verdeata. Paralel cu Aleea regala exista doua axe principale care permit accesul la aleile cu tufisuri si anume aleea lui Bachus si cea a lui Saturn. Crangul sau boschetul reginei este cel care a inlocuit labirintul initial.

Sala de bal in aer liber este o capodopera arhitecturala amenajata de Le Notre intre 1680 si 1683, arata ca un amfiteatru in fata caruia exista o cascada, iar in mijloc o platforma pentru dans.

Crangul Marroniers era initial Galeria Anticilor sau Galeria de apa si contine o alee centrala, doua bazine si 8 busturi antice, plus doua statui.

Gradina regelui mai cuprinde din ansamblu original doar bazinul Oglinzilor, unde regele incerca machetele de nave de razboi.

Colonadele au fost construite in 1685 de Jules Hardouin-Mansart. Sunt 32 de coloane de marmura in stil ionic legate prin 32 pilastrii de marmura de Langhuedoc si sustinand arcade si urne. Acest peristil are 32 m diametru. In mijlocul acestui ansamblu se afla un grup statuar de marmura reprezentand rapirea Prosepinei de catre Pluto.Aleea Cerei si Florei cu cele doua bazine reprezinta primavara si vara.

Crangul Domului si Fantana Encelada sunt alte doua capodopere. Cea din urma a fost construita de Gaspard Marsy intre 1675 si 1677.Fantana Obeliscului a fost construita in 1704 de Jules Hardouin-Mansart pe locul vechii Sali de consiliu.

In partea de nord a gradinilor, intre l'Etoile si Rondul verde se afla un bazin circular. Este vorba de Insula Copiilor realizata de Hardy in 1710.

Ultimul colt de verdeata il reprezinta Grota lui Apolo incadrat de Caii Soarelui. Aceasta oaza are influente englezesti si chinezesti.

Poate cel mai interesant loc în grădina de la Trianon este Petit agricole Marie Antoinette - un sat compus din douăsprezece case, împrăştiat de-a lungul ţărmuri ale Marilor Lacuri. Exista o fabrica de brânză, un turn, un magazin de pescuit, o moară, un porumbar, ferma, cabana, casa de protecţie.