Legenda locului precizeaza ca pe la anul 1541, in cea de-a doua domnie a lui Petru Rares, ajungand aproape de culmile Raraului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul si-ar fi lasat aici sotia, fiul si o parte din avere. Tatarii care au atacat pestera comorilor, nu au reusit sa patrunda in ea, deoarece o gramada de bolovani s-a prabusit asupra lor, ingropandu-i. Asa a scapat familia domneasca de navala tatarilor, dar cu pretul bogatiilor ce au ramas inchise pentru totdeauna in maruntaiele pamantului. Asa ca oamenii de pe aceste meleaguri i-ar fi spus de atunci Todirescului ``Rarau`` (de la numele domnitorului), iar stancile care au ajutat-o pe doamna sa scape cu viata au fost numite ``Pietrele Doamnei``.
Aparent inaccesibile, Pietrele Doamnei au fost escaladate pentru prima data in 1921. Mai tarziu, nu putini au fost cei care s-au catarat impinsi de dorinta teribila de a fi martorii unui rasarit de soare vazut de la o inaltime de 1648 m.
Din punct de vedere peisagistic, aceasta rezervatie se prezinta ca o piesa unica in Carpati. Spre sud se invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest cu Giumalaul, spre nord cu muntele Tomnatec, iar spre est se intind pajistile Todirescu din preajma codrului secular Slatioara. Ca un fapt inedit, semnalam o ninsoare cazuta pe timp de vara, in zilele de 21-22 iunie 1910.
Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife , acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului. In perimetrul rezervatiei, pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima.
Vegetatia lemnoasa este reprezenta in principal de molid, alaturi de care se gasesc diseminate : plopul tremurator, salcia capreasca, scorusul, mesteacanul. Dintre endemismele ( specii unicat), aici intalnim : micsandra salbatica (Erysimum wittmanii subsp. wittmanii), gusa porumbelului (Silene mutans, subsp.), clopotelul (Campanula carpatica), margareta (Chrysantheumum rotundifolium), Ranunculus carpaticus, Melamporum saxsum, cimbrisor (Thynus comosus), paius ( Festuca carpatica), Dentarea glandulosa. Pe stanci se intalnesc floarea de colt (Leontopodium alpinum), jnepanul (Pinus mugo) si relictul argentica (Dryas octopetala) .
Ion Nemes descopera doua specii noi pentru fauna tarii dintre microlepidoptere : Cnephasia articolana si Chlorochysta cotrata (forma strigulata), fluturi mici de un deosebit interes stiintific.
Fauna este bine reprezentata (urs, lup, cocos de munte, cerb nobil, caprior, etc. ) fiind o caracteristica a zonei montane. Deoarece statutul de rezervatie al aceste zone este adesea incalcat prin actiuni umane distructive care duc la degradari ireversibile ale peisajului, este absolut necesar si civilizat ca turistii sa respecte zonele de campat, amenajate langa motelul Rarau, sa parcheze masinile pana la cabana si sa faca focul pe vechile vetre si in locuri special amenajate. Suprafata rezervatiei Rarau este de cca. 253,0 ha.
Cabana Rarau (peste 1500m altitudine)
In apropierea Cabanei Rarau, marginind un platou de o salbaticie ireala, se afla
Piatra Soimului, pe care puteti urca pe un traseu amenajat. De
aici se desprind imagini unice atat spre valea Bistritei cat si spre cea a
Moldovei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu