ROLUL
PREZENTĂRILOR POWER POINT ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
prof. Carmen – Mariana
Codreş
Colegiul Tehnic „Aurel
Vlaicu”, Galaţi
Abstract
IT-ul
pare a fi pecetea unei
generaţii, aşa cum casetofonul
stereo a caracterizat cândva o alta. El are un impact deosebit, transformând
profund societatea, globalizând-o (alături de alţi factori, desigur),
ajutându-ne să ne deschidem la schimbare, la nou, la altfel de oameni şi moduri
de viaţă, la cunoaştere. În plus, tinde
să fie unul dintre factorii principali în a impune o limbă
unică a întregii
planete.
Internetul și
mijloacele multimedia asigură condiții de învățare în orice domeniu, pentru
orice nivel şi la orice vârstă. Învăţarea cu ajutorul internetului si
multimedia devine astfel o alternativă educaţională atractivă pentru elevi.
Prin intermediul internetului, pășim într-o lume digitalizată, care oferă date
celor care dețin un calculator conectat. Învăţarea într-un mediu virtual are la
bază teoriile învăţării autodirijate, cooperarea, autonomia, responsabilitatea
pentru învățare revenindu-i educabilului. Pentru profesor, acest tip de
învățare presupune un grad ridicat de interactivitate cu elevii prin discuţii,
dezbateri care au loc în cadrul virtual. Învățând cu ajutorul internetului si
al mijloacelor multimedia, educatul are mai multă autonomie, lucrează în ritm
propriu, îşi alege singur centrele de interes, dispune de o motivaţie
intrinsecă, îşi selectează priorităţile şi sarcinile de lucru, învață să-şi
organizeze mai eficient timpul. Elevul devine responsabil de propria evaluare,
implicându-se activ în procesul de învățare, negociere, consiliere. Evaluarea
este mai puţin solicitantă, aceasta primind valenţe formatoare. Avantajele
învăţării cu ajutorul calculatorului sunt: accesibilitatea, flexibilitatea,
confortul; Spaţiul în care învață nu necesită formalizare; Interacţiunea cu
profesorul este liberă; Elevul învăţă în propriul său ritm, înregistrându-și
progresele, primind feedback permanent; Costurile de timp sunt reduse: accesul
la informaţii este nelimitat; Dacă învăţământul tradiţional este organizat pe
grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală
pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând
graniţele spaţiale; În mediul virtual învățarea este centrată pe utilizator;
Prezentările Power
Point sunt cel mai modern mijloc de predare care permite combinaţia imaginilor
fixe si mobile care pot fi îmbogăţite progresiv odată cu progresul
comentariilor formatorului.
IT-ul şi literatura română
În
procesul didactic al predării literaturii, specialiştii se confruntă cu o nouă
poziţie a cărţii şi a lecturii. Evoluţia tehnicii modifică tipul de receptare
(noţiunile transmise), conţinuturile învăţării şi chiar unele repere culturale.
Ca orice
modificare de paradigmă
educaţională, şi
aceasta comportă anumite riscuri, aspecte
pozitive şi aspecte
negative. Vom aminti,
în continuare, câteva
dintre beneficiile pe care le aduce această ,,revoluţie”:
Beneficii pentru profesori:
- disponibilitatea unei
documentaţii vaste, în funcţie de necesităţi ;
-
existenţa unui sistem
pedagogic eficient de
susţinere a procesului
educativ adaptat destinatarului,
cu posibilităţi de a individualiza cunoştinţele ;
- facilitarea schimburilor de
experienţă, de programe, colaborările.
Beneficii pentru elevi :
- motivaţia : elevii sunt
fascinaţi de noile tehnici de predare ;
- Internetul reprezintă în şcoală
o legătură cu lumea exterioară ;
- învăţarea de tehnici în vederea
documentării, a realizării de sarcini educative ;
- integrarea resurselor
multimedia.
Opiniile
pro şi contra au generat controverse aprinse în toată lumea. Subiectul a fost
discutat în nenumărate
studii şi articole
de specialitate. Metodele didactice utilizate cu ajutorul
T.I.C. reprezintă, fără îndoială, un factor de noutate în studiul
disciplinei. Specialiştii avertizează asupra faptului că şi
la acest nivel poate să apară
acea redundanţă fără perspective, a exerciţiului mecanic efectuat fără o intenţionalitate clară. Plictiseala
va face în continuare parte din peisaj dacă lecţiile, oricum ar fi ele
proiectate, nu conţin elemente de noutate şi diversitate.
Utilizând resurse
oferite de noile
tehnologii ale informaţiei, profesorul
poate contribui la creşterea interesului elevilor faţă de conţinuturile
didactice.
Literatura română
este o disciplină
în cadrul căreia
creativitatea are un
rol important. Judecând lucrurile
din această perspectivă,
studiul acestei discipline nu este complet dacă utilizăm
numai metodele tradiţionale. Este bine ca elevii să cunoască nivelul la care
s-a ajuns în domeniu, să ştie să utilizeze o carte electronică, să se descurce
în cadrul unui hipertext, să poată citi articole din revistele de literatură,
bloguri literare etc.
Adăugăm
aici dezinteresul crescut al elevilor pentru literatură şi pentru lectură, în
general. Nu se mai citeşte.
Chiar şi utilizând metode noi de predare, facilităţi
oferite de laboratorul de informatică, de radio şi TV, lectura susţinută
a textelor literare se întâlneşte la elevi tot mai rar. Se preferă utilizarea
conspectelor, a rezumatelor, a referatelor luate de-a gata. Internetul abundă
şi în astfel de resurse mediocre, copii
pirat, referate şi proiecte slab realizate.
Este motivul pentru care
existenţa unor astfel de informaţii a contribuit la condamnarea spaţiului
virtual şi la cultivarea unei neîncrederi generalizate. Mulţi profesori văd în
Internet un loc rău famat, spaţiu de joacă al copiilor, o invenţie nedorită a
acestui secol, un loc
al kitsch-ului, al
produselor fără valoare
etc. Revenind la
resursele educaţionale, este adevărat că aici găsim o mulţime de texte
fără valoare, dar există şi site-uri create de profesionişti în domeniul
culturii care oferă informaţii de calitate. În această direcţie consider că ar
trebui să orientăm atenţia celor
interesaţi de cultura spaţiului virtual.
Funcţiile
de comunicare şi de informare ale Internetului, ale programelor şi aplicaţiilor
IT, le transformă în resurse utile pentru ora de literatură. Ştim bine că o
literatură nu se dezvoltă şi nici nu evoluează separat. Studiul
literaturii române presupune
asigurarea de conexiuni,
realizarea unor paralele cu alte
literaturi şi culturi europene. Accesul mai rapid la opere literare din cultura
franceză, italiană, spaniolă,
engleză reprezintă o facilitate
imensă care ar fi bine să
fie valorificată corespunzător
; de
asemenea, la nivelul
actului predării, foarte
utile sunt schimburile de experienţă
dintre profesorii de diferite naţionalităţi care predau literatură.
Alături
de ora de literatură, ora de limbă şi
comunicare are rolul de a familiariza elevul
cu folosirea adecvată
a cuvintelor în vederea
elaborării unor enunţuri
corecte. Vizează latura normativă şi funcţională a limbajului. La acest
nivel trebuie să înţelegem că dezvoltarea
competenţelor de utilizare a
limbii nu sunt legate de existenţa unor site-uri
specializate. Deşi elevii
pot găsi resurse
normative pe Internet,
ei îşi pot
îmbogăţi cunoştinţele utilizând resurse precum forumuri, dicţionare
electronice, subiecte de limba şi literatura română date la concursuri şi
olimpiade şcolare şi examene de bacalaureat în alţi ani, numeroase cărţi în
format electronic, studii şi articole din reviste de specialitate (cultură,
lingvistică, literatură).
Evaluarea
în cadrul orelor de limba şi literatura
română se realizează atât în mod tradiţional (teste şi verificări orale) cât şi
utilizând resursele I.T, prezentările Power Point; elevii pot realiza colecţii
de lucrări, interviuri,
lucrări scrise, proiecte,
pot consulta cărţi
şi reviste. Verificarea acestor sarcini se realizează
atât tradiţional (prin întrebări, chestionare, evaluarea orală), cât şi prin metode
oferite de noile tehnologii (exemplu:
prezentarea unei lucrări în Power Point).
Pentru
a utiliza resursele electronice în procesul de învăţare, un elev trebuie să
aibă câteva competenţe de bază precum :
- exprimare corectă, eficientă orală şi scrisă;
- emiterea de opinii critice
privind conţinuturile parcurse ;
- atitudine creativă şi critică ;
- dialogul cu parteneri în mediul
virtual şi nu numai ;
- colaborarea cu alte persoane,
discuţii pe marginea materialelor în studiu ;
- capacitate de sinteză,
revalorificare şi explicare a conţinuturilor textului ;
- abordarea structurilor
textuale complexe şi explicarea acestora prin segmentarea conţinuturilor;
- distingerea informaţiilor
deductive de judecăţile de valoare;
- recunoaşterea mărcilor
textuale ideologice şi
culturale care condiţionează interpretarea;
- punerea ideilor în practică,
realizarea propriu-zisă a unui proiect.
Competenţele
sus-amintite nu vizează neapărat
utilizarea resurselor virtuale;
ele sunt competenţe de
bază în studiul
limbii şi literaturii
române. Fără o
bună cultură generală, fără
cunoaşterea aprofundată a
unor noţiuni de teoria
literaturii, de limbă
şi comunicare, tehnologia cea mai avansată nu poate asigura calitatea
actului educativ. Deşi materialele şi mijloacele
didactice gândite pentru un text scris sau pentru un hipertext în mediul
virtual se disting datorită conţinuturilor pe care le dezvoltă şi activităţilor
propuse care facilitează învăţarea,
profesorul poate apela
la oricare dintre
cele două tipuri
de resurse, în funcţie de scopurile urmărite. Utilizând instrumentele
informatice, elevul poate fi ajutat pentru a-şi reprezenta mai bine o
realitate, pentru a cunoaşte noţiuni deja parcurse.
Însă
utilizarea avansată a acestui tip de resurse nu sunt accesibile elevilor cu un
grad scăzut de inteligenţă şi cunoştinţe (în specialitate şi informatice).
Prezentările
POWER POINT- un ajutor preţios pentru scrierea compunerilor
...
EDITURA
MAYA
PUBLISHING
B-dul Dacia, Nr. 107, Bl. 3
Craiova, 200592
Telefon:
0766.299.431
Telefon/Fax:
0351.469.877
Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei cărţi nu poate fi
reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv
prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără
permisiunea Editurii.
ISSN 2068 – 665X
...
|