PROIECTAREA DIDACTICĂ A LECŢIILOR ASISTATE DE CALCULATOR – APLICAŢIA MICROSOFT POWER POINT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

... PROIECTAREA DIDACTICĂ A LECŢIILOR ASISTATE DE CALCULATOR – APLICAŢIA MICROSOFT POWER POINT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Prof. înv. primar Vasilica Bozgan Aplicaţia Microsoft Power Point este o aplicaţie care face parte din pachetul Microsoft Office, folosită pentru prezentări în faţa unui auditoriu. Folosirea acestei aplicaţii are ca temei psiho pedagogic constatarea că informaţiile prezentate sub formă vizuală sunt percepute şi reţinute mult mai uşor decât cele transmise exclusiv verbal. Scopul principal al prezentării este captarea atenţiei auditoriului şi transmiterea informaţiilor astfel încât acestea să fie reţinute de cei prezenţi. În funcţie de dotarea calculatorului (cu placă de sunet şi boxe), se pot adăuga şi efecte sonore, corelate cu imaginea/imaginile, care să servească la sublinierea mesajului didactic transmis. Programul permite şi efecte speciale: trecere de la o „pagină” la alta, efecte de animaţie aplicabile textelor sau imaginilor, dând un aer dinamic întregii prezentări, ca şi posibilitatea înregistrării unui mesaj sonor care să însoţească prezentarea. Interfaţa aplicaţiei este asemănătoare cu cea a celorlalte programe (Word, Excel, Access) din pachetul Microsoft Office, având ca elemente comune cu acestea, aceeaşi organizare a meniurilor şi a barei de instrumente. Fişierele create cu aplicaţia Power Point se numesc prezentări (presentation) şi au extensia ppt. Prin prezentare, se înţelege un ansamblu, o colecţie de foi (slide-uri) de prezentare. Acestea pot fi vizualizate fie în modul de Vizualizare/Editare, fie cu browser-ul Internet Explorer, dacă sunt salvate ca pagini web.  La Limba română, încă de la grupa pregătitoare, dar mai ales la clasa I se poate folosi calculatorul pentru învăţarea alfabetului (Aplicaţii Paint şi Power Point), pentru asocierea sunete – litere (CD cu jocuri special concepute), ca şi recunoaşterea diferitelor litere în cuvinte La Ştiinţe ale naturii, în clasa a III-a, învăţătorul poate: ·           utiliza selectiv teme şi imagini din lecţiile AeL de Biologie (destinate clasei a V-a) sau ·           îşi poate concepe propriile materiale complementare manualului, folosind aplicaţiile informatice prezentate. La educaţie civică, în clasa a IV-a, la tema „Noţiuni de educaţie rutieră” se poae viziona CD-ul „Circulaţia rutieră pentru cei mici”, se pot realiza prezentări Power Point cu extrase din presă despre evenimente rutiere, se poate lucra cu fişe de activitate independentă generate pe calculator pentru însuşirea regulilor de circulaţie. Se prezintă o aplicaţie realizată în Power Point cu titlul „Mamifere”. În partea stângă a figurii, sunt listate slide-urile aplicaţiei. Cu un click, acestea se deschid, prezentând categoria respectivă. Fiecare slide poate fi îmbunătăţit prin adăugare de text sau, la fiecare categorie (mamifere erbivore, mamifere acvatice, etc) slide-ul cu poze reprezentative poate fi urmat de texte scurte, relevante pentru acea categorie (aria de răspândire pe glob, hrana preferată, număr de pui, etc).

EXIGENŢELE LECŢIEI ÎN POWERPOINT SLIDE SHOW

... EXIGENŢELE LECŢIEI ÎN POWERPOINT SLIDE SHOW Prof. Gabriela Pachia, Master în Jurnalistică Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara Pentru a asigura un plus de atractivtate materialului teoretic din programa şcolară, dar costatând şi necunoaşterea – de către elevi – a formelor moderne de prezentare, am iniţiat un program de realizare a unor materiale didactice adecvate ciclului liceal, bazate pe Microsoft PowerPoint. Tematica acestor prezentări a vizat completarea noţiunilor, a cunoştinţelor, a imagisticii asociate cu lecţia de zi, precum şi extinderea unor teme în funcţie de diverse sărbătoriri din calendarul anului şcolar, de exemplu “Shakespearean Parody”, “Ziua Mondială a Apei”, “Ziua Pământului”, “Halloween”. Temele s-au conturat în concordanţă cu manifestările ştiinţifice locale, interjudeţene, naţionale şi internaţionale, cu concursurile şcolare şi cu agenda instituţiilor de cultură, precum Academia Română, Filiala Timişoara. Numeroase prezentări PPS, ca material auxiliar pentru nenumărate comunicări ştiinţifice, au vizat modul în care mass-media influenţează consumatorii, realizându-se astfel PPS-uri pentru temele “Seducţia sloganului publicitar”, “Parodia şi stereotipiile identitare”, “Mesajul consumerist al revistelor de modă”. Sesiunile de creaţie literară şi artistică au prilejuit prezentări PPS ale creaţiilor literare dedicate mamei, “Monalisiana”, “Actori celebri”, “Pentru tine, mamă”, “Flowers” etc. Adesea, această activitate a solicitat ataşarea coloanei sonore adecvate, a unor tablouri celebre etc. Abordând domeniul mai arid al informaţiei gramaticale, am realizat ilustrarea volumului de gramatică English Hyphenated Compounds prin seturi de exerciţii, reguli gramaticale de formare, structuri, exemple ilustrative. Temele de cultură şi civilizaţie britanică au fost cel mai bine prezentate în acest mod, urmărindu-se cu plăcere secvenţele din “London”, “Elizabeth I”, “Queen Victoria” etc. Astfel se stabileşte legătura trainică între disciplina obligatorie şi cea opţională. În ipostaza de consilier al unei clase de liceu, am găsit o formulă eficientă pentru lecţia “Leadership versus Management”, în care cugetările, graficele, imaginile-simbol şi-au găsit modul cel mai relevant mod de prezentare. Interesantă s-a dovedit şi tema “Bariere în comunicare”, îmbinând sobrietatea expunerii ştiinţifice cu atractivitatea imaginilor, a schemelor, animaţiei. Dezavantajele folosirii prezentării PowerPoint de peste 70 de diapozitive sunt: durata mare necesitată de adunarea materialului documentar, selectarea materialului relevant şi care se încadrează într-o viziune artistică, etapele numeroase ale prelucrării imaginilor, textului, realizarea graficelor, nevoia imperioasă de consultare permanentă cu „publicul“ receptor, stăpânirea tehnicilor de muncă pe calculator, răbdarea, viteza de manevrare etc. Avantajele folosirii acestei maniere de transmitere a unei informaţii curriculare sunt: volumul mare de imagini de bună calitate, ineditul modului de grupare a secvenţelor, creativitatea, plăcerea de a „mânui“ materialele, posibilităţile combinatorii infinite, ampla paletă de texte selectate, responsabilitatea realizării selecţiilor, învăţarea prin descoperire, folosirea Internetului, comunicarea cu echipa – profesorul coordonator – feedback-ul din partea colegilor, profesorilor, audienţei elevate, procesul de esenţializare a informaţiilor, posibilitatea aprofundării unui capitol, aspect, de exemplu, unii elevi au ales – dintre temele sugerate de profesorul coordonator – tema “Fântâni şi cascade”, în funcţie de sensibilitatea acestora. Precizăm că temele nu au fost impuse elevilor, fiecare fiind liber să aleagă grupul cu care doreşte să colaboreze. Munca elevilor a fost apreciată, recompensată prin note şi diplome. În permanenţă, elevii au găsit un punct de reper în prezentarea PPS realizată, în paralel, de profesorul-coordonator, rafinându-şi astfel concepţia despre lume şi viaţă, viziunea artistică, mijloacele de expresie a sinelui. Considerăm că, prin PSS, am realizat legătura dintre realitatea statică a manualului şi dinamismul filmului. BIBLIOGRAFIE 1. Beakes, G., A Picture is Worth a Thousand Words. A Personal View of Using Images in the Teaching of the Biological Sciences, BEE-j,1, 2003, în http://www.bioscience.heacademy.ac.uk/journal/voll/beej-1-3.htm. 2. Gaskins, Robert, PowerPoint at 20: Back to Basics, în http//:www.robertgaskins.com (siglă: GasPP). 3. Jackson, Steven F., The Use of PowerPoint in Teaching Comparative Politics,1997,  http://horizon.unc.edu/ts/featured/1997-05a.asp(siglă: JaUse). 4. Jones, Allan M., The Use and Abuse of PowerPoint in Teaching and Learning in the Life Sciences:  A Personal Overview, in Bioscience Education, Life Sciences Teaching Unit, Old Medical School, University of Dundee, Dundee,18.08.2003 (http://www.bioscience.heacademy.ac.uk/journal/vol2/beej-2-3.aspx) (siglă: JoUse). 5. Lowry, R., Through the Bottleneck, în ILTHE Newsletter, No. 11, Summer 2003, p. 9. 6. Maier, P., Barnett, L., Warren, A. & Brunner, D., Using Technology in Teaching and Learning, London, Kogan Page, 1998. 7. McCarthy, P. & Hatcher, C., Presentation Skills, London, Sage Publications, 2002. 8. Mills, R., Using PowerPoint for Learning and Teaching, in LTSN Bioscience Bulletin, No. 8, Spring 2003, p. 7. 9. Montecino, Virginia, Creating an Effective PowerPoint Presentation, în http://www.mason.gmu.edu (siglă: MonC). 10. Mottley, J., Developing Self-Study Materials with PowerPoint, în LTSN Bioscience Bulletin, No. 9, Summer 2003, p. 9. 11. Pollard, Wayne E., Hit ’Em with a Hammer (and Other Presentation Tips), în http://www. presentations.com, April 13, 2009 (siglă: Poll). 12. Powerpoint Presentation Tips: Easy Steps to Become an Expert on Presentation în http://www.eyefulpresentations.co.uk. 13. PowerPoint Tips & Tricks, în http://www.bitbetter.com (siglă: PPTT). 14. Prescott,A & Oduyemi, K., PowerPoint Presentations by Students, ILTHE Newsletter, No. 11, Summer 2003, p. 14. 15. Race, P., 2000 Tips for Lecturers, London,  Kogan Page, 1999. 16. Sammons, Martha C., Students Assess Computer-Aided Classroom Presentations, T.H.E. Journal, No. 22, May, pp. 66-69. 17. Savoy, April,  Information Retention from PowerPoint and Traditional Lectures, în  Computers & Education, în http://www.citeulike.org/user/yoel/article/3987866, 30.01.2009. 18. Shkaminski, PowerPoint Presentations: The Good, The Bad and The Ugly,  http://www.shkaminski.com/Classes/Handouts/powerpoint.htm  19. Szabo, A. & Hastings, N., Using IT in the Undergraduate Classroom: Should We Replace the Blackboard with PowerPoint?, în Computers and Education, No. 35, 2000, pp. 175-187. 20. Susskind, Joshua E., Limits of PowerPoint’s Power: Enhancing Students’ Self-Efficacy and Attitudes but Not Their Behavior, în Computers & Education, Volume 50, Issue 4, May 2008, pp. 1228-1239. 21. Susskind, Joshua, E., PowerPoint’s Power in the Classroom: Enhancing Students’ Self-efficacy and Attitudes, în Computers & Education, Volume 45, Issue 2, September 2005, pp. 203-215. 22. Wempen, F., Microsoft PowerPoint 2000 Bible, Foster City, California, IDG Books Worldwide, Inc., 1999. 23. http://www.citeulike.org 24.http://www.computertips.com/Microsoftoffice/MsPowerPoint/aheader.htm 25. http://en.wikipedia.org (siglă: wiki) 26. http://www.mason.gmu.edu 27.http://www.presentations.com 28. http://www.presentationpowerpoint...

CALCULATORUL, PARTENER ÎN PROCESUL DIDACTIC

... CALCULATORUL, PARTENER ÎN PROCESUL DIDACTIC Profesor – Stoica Tatiana Institutor – Preduţ Gheorghiţa Calculatorul poate fi considerat un mijloc de învăţământ modern, de tip multimedia, mesajul didactic putând fi recepţionat prin citire (text), prin imagini (vizual), prin ascultare (auditiv). Mai ales la clasele mici, posibilitatea de programe animate conferăatractivitate sporită în învăţare, motivându-i suplimentar pe elevi. Introducerea calculatorului în procesul de predare nu înlocuieşte profesorul/învăţătorul, ci doar preia o parte din funcţiile şi sarcinile sale. Introducerea calculatorului nu duce la dispariţia învăţătorului, deoarece el este acela care scrie, îmbunătăţeşte conţinuturile materialelor propuse pentru lecţie, le transpune pe calculator şi le introduce efectiv în ora de clasă. Fiind eliberat de o parte din sarcinile de rutină, cadrul didactic are mai mult timp la dispoziţie pentru organizarea activităţilor, pentru stimularea creativităţilor elevilor, pentru ajutarea elevilor care întâmpină probleme. În condiţiile lecţiei tradiţionale, desfăşurate frontal cu 25-30 de elevi nu se poate asigura „progresul în ritm propriu” şi nici conexiunea inversă. Activitatea desfăşurată cu ajutorul calculatorului asigură posibilităţi de individualizare deplină, situaţia dezirabilă de „unu la unu”, un profesor la un elev. Folosirea curentă a calculatorului ca mijloc de învăţământ duce la crearea unui mediu virtual, în care elevii se pot mişca în timp şi în spaţiu, pot asambla diferite dispozitive, pot observaşi studia diverse fenomene naturale, pot simula o mulţime de situaţii diferite într-un timp extrem de scurt. În aceste condiţii, apare cu atât mai necesarăprofesionalizarea cadrelor didactice nu numai în direcţia utilizării calculatorului, ci mai ales, în direcţia unei pregătiri psihopedagogice suplimentare a acestora, pentru utilizarea eficientă a posibilităţilor educaţionale oferite de calculator, pentru integrarea echilibrată a instruirii asistate de calculator în procesul didactic...

INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (IAC)/ Bancă Bianca/

... INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (IAC) Bancă Bianca Şcoala cu clasele I-VIII Ghidici 1. Introducere Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi şi studenţi, deja obisnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul este o cerinţă intrinsecă. Calculatorul este perceput pe rând, ca o jucărie, o unealtă, o resursă de informaţii. A intrat deja în obişnuinţa zilnică utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.  Conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul include:  -predarea unor lecţii de comunicare de cunoştinţe;  -aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe;  -verificarea automată a unei lecţii sau a unui grup de lecţii. Numită de unii ca “inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”, instruirea asistată de calculator (IAC) contribuie la eficienţa instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ.  Interacţiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând  chiar configuraţie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în activităţile de instruire.  Modernizarea pedagogică implică deci, existenţa echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) şi a capacităţii de adaptare a lor, de receptare şi valorificare în mediul instrucţional. 2. Tehnologia în procesul de învăţământ Pe lângă hardware şi software, tehnologia înseamnă şi alte resurse de informare, exceptând profesorul ca furnizor de cunoştinte. Comunicarea cu specialişti, acces la biblioteci virtuale, articole ştiinţifice sunt posibilităţi ce se oferă celui ce vrea să se informeze, prin utilizarea facilităţilor oferite de legătura la reţeaua globală, INTERNET şi a aplicaţiilor specifice acesteia. 3. Elevii în centrul propriei lor învăţări şi tehnologii  Şcoala trebuie să ţină pasul cu tehnologia, să înţeleagă şi să anticipeze impactul asupra modului de învăţare. Calculatoarele au fost incorporate în programele educaţionale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate şi flexibilitate mai mare dar şi individualitate în clasă. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturală dintre  elevi/studenti şi Internet a dat naştere mai multor proiecte orientate spre elevi, iniţiate de elevi, conduse de elevi. Învăţarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învăţare. Elevii, participanţi activi, îşi imprimă ritmul propriu şi propriile strategii. Modalitatea de învăţare este individualizată nu standardizată.  Învăţarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învăţarea focalizată pe particularităţile fiecărui individ (ereditate, experienţă, perspective, pregătire, talente, capacităţi şi nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtăşire a cunoştinţelor respective (cea mai bună informaţie ce se furnizează, stimularea motivaţiei, învăţării şi acumulării de cunoştinţe de către toţi elevii). 4. Consecinţe pedagogice ale IAC  Acomodarea încă din şcoală cu tehnica de calcul influenţează formarea intelectuală a elevilor, prin:  - Stimularea interesului faţă de nou. Legea de bază ce guvernează educaţia asistată de calculator o reprezintă implicarea interactivă a elevului în acţiunea de prezentare de cunoştinţe, captaindu-i atenţia subiectului şi eliminând riscul plictiselii sau rutinei. - Stimularea imaginaţiei. De la jocurile pe calculator care dezvoltă abilităţi de utilizare, imaginaţie şi viteză de reacţie într-o prezentare grafica atractivă, maturizandu-se elevul, studentul începe să folosească calculatorul să creeze propriile produse soft. - Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare organizate secvenţial, organizarea logică a raţionamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc câştig în profunzimea şi rapiditatea judecării unei probleme. - Simularea pe ecran a unor fenomene şi procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înţelegerea acestora. - Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple - Formarea intelectuală a tinerei generaţii prin autoeducaţie - Cerinţe pentru realizarea IAC:              a)dotarea cu echipament;              b)profesorul trebuie să aibă şi cunoştinţe de informatică - Elevul învaţă în ritm propriu, fără emoţii şi stres care să-i modifice comportamentul - Aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute 5. Noţiuni, concepte utilizate în IAC Sistemul IAC (Instruire Asistată de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe şi destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informaţie însoţită de achiziţionarea de noi operaţii şi deprinderi. Softul educaţional(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat în procesul de învăţare. Courseware este un pachet care cuprinde un soft educaţional, documentaţia necesară (indicaţii metodice şi descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) şi eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exerciţii propuse, etc). Trăsăturile generale ale softului educaţional:        - este conceput pentru a învăţa           - trebuie să asigure interacţiunea flexibilă elev-computer sau computer-profesor        - se adaptează în funcţie de caracteristicile individuale ale utilizatorului. Clasificarea softului educaţional după funcţia pedagogică specifică în cadrul unui proces de instruire: a)Prezentarea interactivă de noi cunoştinţe (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocită a calculatorului în procesul predării şi a lecţiilor de laborator. Materialul de învăţat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacţiune. După cum această interacţiune este condusă de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, căutare). Tutorul preia una din funcţiile profesorului şi poate fi proiectat astfel:              -precizează una sau mai multe secvenţe de informaţii;              -solicită elevului să răspundă la o întrebare, să rezolve un exerciţiu;              -prezintă aprecierea răspunsului şi trece la o altă secvenţa în funcţie de răspunsul elevului. Materialul poate fi împărţit pe capitole care să nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informaţii adiacente. Softul de investigare reprezintă o formă evoluată de interacţiune instrucţională, în care elevului nu i se oferă informaţiile că atare ci un mediu prin care elevul să poată extrage informaţiile care îl interesează pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat şi de gradul de iniţiere al celui care învăţa. b) Exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) când subiectului i se pun la dispoziţie programe specializate care-l ajută să fixeze cunoştintele şi să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsului elevului. Exerciţiile pot fi propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleator sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru. c) Verificarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenţa unor programe capabile să testeze nivelul de însuşire a cunoştinţelor prin evaluarea răspunsurilor. O interfaţă grafică prietenoasă va afişa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsului. Programele de testare pot fi incluse în lecţia curentă sau în lecţii recapitulative. Modul de construire a unui test depinde de numărul de chestiuni de test (care se stabilesc în funcţie de timpul de administrare şi de nivelul de şcolarizare) şi de numărul de concepte, procedee a căror însuşire va fi verificată. d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe oferă posibilitatea observării modelului în care se schimbă comportamentul sistemului în funcţie de modificările operate (schimbarea parametrilor, condiţiilor) ceeea ce facilitează înţelegerea fenomenului şi nu implică riscurile şi cheltuiala fenomenului real.  Trebuie reţinut faptul că prin răspăndirea şi diversificarea IAC rolul dascălului va suferi modificări. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutină, dar sarcinile lui se amplifică prin faptul că va trebui să realizeze programe sau să  elaboreze proiecte de programe şi să le adapteze la cerinţele procesului educativ. Procesul educaţional se va descentraliza, transformându-se dintr-un sistem centrat pe profesor, într-unul centrat pe subiecţi. Dar, oricât de complete ar fi programele, profesorul rămâne maşina perfectă de predat. ...

UTILIZAREA POWER POINT ÎN FIZICĂ ŞI CHIMIE

UTILIZAREA POWER POINT ÎN FIZICĂ ŞI CHIMIE Prof.Oprişan Simona Colegiul Naţional ,,Fraţii Buzeşti”-Craiova Modelarea, metodă frecvent utilizată în fizică, oferă prin intermediul calculatorului, înţelegerea noţiunilor teoretice.Elevii urmăresc cu uimire mişcarea electronilor pe straturi în comparaţie cu mişcarea planetelor în jurul Soarelui sau formarea eclipselor de Lună şi de Soare.  Chiar dacă părerea generală este că experimentele, atât la chimie cât şi la fizică, sunt mai interesante atunci când sunt realizate practic, în laborator, totuşi calculatorul poate suplini în anumite situaţii determinate de lipsa de substanţe sau a condiţiilor de lucru, efectuarea practică a experimentelor. Pe calculator fiecare elev poate efectua cel puţin un experiment, acestea fiind vizualizate pe un ecran, pot fi urmărite de toţi elevii. Astfel, reacţiile de combinare, descompunere, substituţie şi schimb devin fenomene mai interesante, mai accesibile odată cu schimbarea de culoare, degajare de gaz, obţinere de precipitate sau pur şi simplu mânuirea ustensilelor de laborator. Orice materie este mai frumoasă prin joc, calculatorul oferă la chimie şi fizică jocuri didactice care dezvoltă gândirea, creativitatea, spiritul competitiv. Noţiunile despre atom, sistemul periodic al elementelor sau egalarea ecuaţiilor reacţiilor chimice sunt, astfel, înţelese mai bine. Este bine cunoscută larga răspândire a calculatorului în aproape toate domeniile activităţii umane. Poate simula procese, fenomene naturale sau situaţii antrenând elevul în jocuri pedagogice care îi solicită perspicacitatea, atenţia sau creativitatea. Calculatorul oferă posibilitatea grupării în aceeaşi situaţie de învăţare a unui set de elemente variate: texte, imagini foto, desene, diagrame, grafice, asociate în aplicaţii, înlesnind asimilarea cunoştinţelor şi înţelegerea lor de către elevi.    De asemenea, calculatorul permite realizarea de prezentări power- point cu imagini, text şi sunet, despre subiectele aflate in discuţie. Orele de consiliere pot fi îmbogăţite cu diverse prezentări power-point, de exemplu despre violenţa în şcoli, despre diferite sărbători religioase, sau alte activităţi desfăşurate în şcoală . Navigarea pe Internet permite prezentarea unor informaţii utile pentru adolescenţi: drogurile, alcoolul, fumatul, bunele maniere sau violenţa în şcoli, de asemenea , orientarea şcolară şi profesională, drepturile copilului, diverse jocuri, dezbateri şi confruntări. Se pot afla informaţii despre olimpiadele şi concursurile şcolare, utile pentru cei care doresc să participe.  Şcoala trebuie să ţină pasul cu tehnologia, să înţeleagă şi să anticipeze impactul pe care îl are aspra modului şi tipului de învăţare. Calculatoarele au fost încorporate în programele educaţionale oferind astfel celor care îl utilizează o libertate si flexibilitate mai mare dar si o anumită individualitate în clasă. Utilizarea Internetului de către oameni a fost o idee care a prins foarte repede. Relaţia dintre oameni şi Internet a dat naştere mai multor proiecte, mai multor modele de aplicare a acestora. Învăţarea, care pune accentul pe participarea intensă a elevilor, reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învăţare. Modalitatea de învăţare este specifică fiecărui elev în parte în funcţie de înclinarea acestuia sau de tipul de memorie.Astfel învăţarea îl situează pe elev în rolul central, creîndu-i mediul propice de a se concentra la subiect. Calculatorul folosit în predarea lecţiilor stimulează motivaţia învăţării şi acumulării de cunoştiinţe de către elev. ...