POWER POINT PENTRU SUCCES/Prof. Vasilica Popescu

*** POWER POINT PENTRU SUCCES Prof. Vasilica Popescu Şcoala cu clasele I-VIII”Tudor Vladimirescu” Călăraşi, jud. Călăraşi “Pentru ca naţiunile să supravieţuiască,individul trebuie să gândească creator,” este leitmotivul educaţiei moderne şi postmoderne, în special în societatea bazată pe cunoaştere, pe informatizare. Sunt tot mai frecvent propuse obiective ca: identificarea problemelor de mediu cu care se confruntă omenirea, identificarea şi punerea în practică a soluţiilor pentru rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă omenirea, pentru protejarea planetei noastre, etc. Astfel se explică preocuparea noastră, a dascălilor de a desfăşura cu elevii activităţi extraşcolare în care le oferim posibilitatea de a găsi unele răspunsuri la problemele actuale ale spaţiului local, ale omenirii în general. Folosind învăţarea prin proiecte, putem asigura acţiunea şi independenţa în gândire a elevilor. În pedagogia modernă, proiectul este considerat o temă de cercetare, orientată spre atingerea unui scop ce se poate realiza îmbinând cunoştinţele teoretice cu activităţile practice. Proiectul ca temă de cercetare ajută elevii să-şi însuşească conţinutul şi procesualitatea ştiinţei prin raportare la activitatea practică. După ce un proiect a fost finalizat, se recunoaşte că elevii au făcut un lucru foarte bun? Cum au aceştia ocazia de a le împărtăşi şi altora ceea ce au făcut, de a se bucura de recunoaştere pentru efortul depus şi de a prezenta produsul final ? Recunoaşterea muncii elevilor poate lua diferite forme, la toate nivelurile de învăţământ şi la toate disciplinele. Oferindu-le elevilor ocazii simple de a-şi expune lucrările pe holurile şcolii sau într-un buletin al clasei, se oferă exemple colegilor şi personalului şcolii. Organizarea unor întâlniri cu părinţii şi membri ai comunităţii, invitarea unor experţi la clasă pentru a vedea ceea ce au făcut elevii şi împărtăşirea lucrărilor cu colegi mai mici sau mai mari, toate acestea reprezintă modalităţi prin care elevilor li se poate recunoaşte munca şi eforturile depuse. Elevii împărtăşesc cu ceilalţi nu numai lucrările realizate, ci şi procesul important de învăţare care a avut loc. Recunoaşterea muncii unor elevi constituie şi un exemplu, un model pentru a mobiliza alţi elevi în astfel de activităţi. Strategiile de  instruire  care  îi antrenează  pe elevi  şi  îi implică  în  procesul de învăţare reprezintă metodele principale ale unora dintre profesori . Cercetările arată că anumite strategii îi ajută pe elevi să aibă mai multe realizări şi să înveţe mai bine. Astfel, prezentările power point facilitează elevilor posibilitatea prezentării activităţilor desfăşurate pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul unui proiect, de a se face cunoscuţi prin ceea ce fac. Imaginile şi sunetul le dau posibilitatea redării atât a acţiunilor efective, cât şi a trăirilor, a emoţiilor pe care le-au simţit în acest parcurs investigativ, precum şi a mesajului lor. „Apa naturală” a fost tema proiectului experimental pe care elevele clasei a VIII-a A, Dragomir Elena Raluca şi Moise Andreea Elena (care frecventează Cercul de chimie aplicată din şcoală) l-au ales să-l realizeze în cadrul cercului. Cu această lucrare s-au înscris la Sesiunea de comunicări ştiinţifice judeţene şi la alte concursuri. Prezentarea lor power point redă momente esenţiale din  proiect şi este pregătită să primească aprecierea comisiei la oricare concurs. BIBLIOGRAFIE Cerghit, Ion;Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 ***                                                  Simpozion Importanta prezentarilor power point in predare 2010

CALCULATORUL, PARTENER ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT/ Institutor – Lila Lavinia;

*** CALCULATORUL, PARTENER ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT Institutor – Lila Lavinia Institutor – Ocolişeanu Ligia I.  CALCULATORUL ÎN PREDAREA  ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. II. ROLUL  FUNDAMENTAL AL PROFESORULUI. III. CÂT DE UTIL ESTE CALCULATORUL? IV. BIBLIOGRAFIE I.   CALCULATORUL ÎN PREDAREA  ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Profesionalizarea pentru cariera didactică este un proces de formare de competenţe într-un domeniu pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe practice şi teoretice. Profesionalizarea presupune descrierea identităţii profesionale, ceea ce reprezintă trecerea de la meserie la profesie. Dacă meseria  este rezultatul  unei asimilări intuitive şi imitative, profesia presupune cunoştinţe şi competenţe asimilate sistematic, structurate într-un model profesional - standarde profesionale.  Profesia didactică are o dimensiune didactică puternică, nu poate fi intuitivă sau artizanală, dar nici nu poate fi construită numai din cunoştinţe şi competenţe, ci şi atitudini şi valori. Profesionalizarea activităţii didactice nu poate fi redusă la asimilarea unor competenţe descrise de standarde profesionale ci presupune o utilizare euristică şi creativă a acestora  în situaţii  şi contexte educaţionale diferite. Standardele profesionale se referă la acele componente ale profesiei didactice care sunt observabile şi măsurabile. Rolul de baza al unui profesor este acela  de: ·                         a proiecta instruirea;              ·                         a conduce activităţi instructive - educative cu elevii; ·                         a sprijini dezvoltarea - modelarea personalităţii elevilor. II. ROLUL  FUNDAMENTAL AL PROFESORULUI 1. Selectarea elementelor educative; 2. Alegerea conţinuturilor învăţării; 3. Elaborarea unor variante de proiectare a aceluiaşi mesaj în diferite forme; 4. Selectarea şi realizarea materialelor/activităţilor de instruire; 5. Alegerea strategiilor de învăţare pentru fiecare obiectiv/caracteristicilor clasei.  Cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care o predă, ceea ce înseamnă că un cadru didactic are capacitatea de a prelucra, structura şi de a face accesibile cunoştinţele transmise, de a forma abilităţi, ţinând cont de particularităţile de vârstă individuală şi de grup ale elevilor.     Cadrul didactic proiectează şi aplică strategii didactice eficiente şi atractive în raport cu scopurile şi continuţurile propuse. O problemă importantă în învăţământul primar şi nu numai, o reprezintă eficientizarea procesului de predare. III. CÂT DE UTIL ESTE CALCULATORUL?              El este o necesitate? Noile tehnologii pentru tratarea şi transmiterea informaţiilor influenţează în toate sferele de activitate maniera de a comunica şi de a interacţiona. La nivelul învăţământului problema esenţială o constituie înţelegerea corectă a acestor resurse educaţionale. Ele pot fi un instrument eficient în predare, învăţare. El nu elimină rolul cadrului didactic, ci îmbogăţeşte instrumentele pedagogice în concordanţă cu finalităţile fiecărui ciclu de învăţământ. Printr-o utilizare simplă se permite dezvoltarea unei culturi a informaţiei info-cultura, constând din cunoaşterea posibilităţilor oferite de calculator. Atunci când se proiectează demersul didactic prima întrebare care şi-o pune educatorul este: Ø  ce obiective urmărim în continuare se stabilesc strategiile didactice pentru realizarea integrală a obiectivelor propuse precum şi mijloacelor ce urmează a fi folosite. Etapele în proiectare sunt: Ø  formularea clară a obiectivelor; Ø  realizarea sarcinilor de lucru pentru elevi care să permită formarea /dezvoltarea comportamentelor prevăzute ca obiective; Ø  structurarea unei strategii prin definirea specificului unei secvenţe; Ø  alegerea optimă a tehnologiei pentru fiecare secvenţă. În această etapă va fi realizat soft-ul necesar; Ø  stabilirea modului de evaluare. Atunci când învăţătorul îţi proiectează activitatea didactică va ţine cont de momentul în care vrea să aplice tehnologia informaţiei în predare, adică când utilizarea calculatorului este necesară pentru atingerea  obiectivelor propuse,  adică  : §   modul în care Tenologia  informaţiei  oferă accesul la informaţii; §   modul în care Tehnologia  informaţiei îi poate ajuta să demonstreze, să explice diverse aspecte; §   modul în care Tehnologia informaţiei ajută să analizeze modele existente, să comunice, să caute informaţii. Învăţătorul  trebuie să ştie modul în care Tehnologia informaţiei poate fi folosită pentru atingerea  obiectivelor, metode de evaluare a progresului la disciplină, metode de evaluare a reuşitei lecţiei, impactul pe care îl are tehnologia informaţiei în cadrul lecţiei. Introducerea  calculatorului în procesul de învăţământ, măreşte calitatea învăţării şi permite includerea noţiunilor într-un  corp coerent  de informaţii. Algoritmizarea, modelarea, simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea lecţiilor asistate pe calculator. Calculatorul poate fi folosit în procesul integral sau în anumite momente ale lecţiei. El nu înlocuieşte învăţătorul, ci preia funcţii din activitatea de instruire precum şi momente din  munca elevului. Instruirea asistată pe calculator se poate folosi la majoritatea disciplinelor: limba română, limbi străine, matematică, istorie, geografie, cunoaşterea mediului, muzica, educaţie fizică. Utilizând elementele informatice, se pot realia prezentări computerizate, de exemplu cu ajutorul aplicaţiilor POWER POINT etc. Familiarizarea cu pachetul Power Point, pot fi propuse teme individuale sau pe grupe cu aspect interdisciplinar: §   realizarea unui dicţionar cu literele alfabetului în imagini; §   studiul ariilor figurilor geomerice; §   realizarea unui dicţionar cu autori  şi  opere; §   prezentarea oraşului în text  şi imagini etc. Exemplele pot continua şi temele propuse ca proiecte depind de inventivitatea învăţătorului.  Noile roluri pe care le implică profesia de educator impun o pregătire iniţială şi continuă corespunzătoare realizată pe de o parte prin creşterea ponderii problematicii privind învăţarea  şi pe de altă parte includerea unor secvenţe privind noile tehnologii informatice: o    contribuie la perfecţionarea comunicării, având informaţii despre cele mai diferite obiecte, fenomene, evenimente; o    permite vizualizarea unor obiecte sau fenomene care nu pot fi concepute direct de către elevi; o    oferă suport tehnic pentru învăţare prin descoperire, permiţând elevilor să efectueze experienţe; o    susţine procesul de formare a noţiunilor şi capacităţilor de analiză, sinteză, generalizare; o    oferă un suport pentru efectuarea de exerciţii şi rezolvarea de probleme. Eficienţa calculatorului în activitatea de predare-învăţare este determinată de metodologia folosită de cadrul didactic pentru integrarea acestuia în activitatea didactică. Atât succesele cât şi insuccesele în pregătirea teoretică şi practică  a elevilor, sunt determinate, în buna parte şi de modul în care fiecare cadru didactic ştie să folosească potenţialul didactic al mijloacelor de învăţământ. Evoluţia softurilor, de la aspectul predominant de verificare, testarea cunoştintţelor, către aspecte mai complexe, care asigură contexte semnificative pentru învăţare, modifică aria de activităţi a profesorului cantitativ, dar şi calitativ. Una dintre modificările majore aduse de intervenţia calculatoarelor în învăţământ este şi schimbarea de paradigmă, de la centrarea pe profesor, la centrarea pe elev. Prin   răspândirea şi diversificarea IAC, rolul dascălului suferă modificări. Treptat, profesorul se degrevează de activităţi de rutină, dar sarcinile lui se amplifică prin aceea că trebuie să conceapă şi  să realizeze mici programe adaptate cerinţelor diciplinei pe care o predă  şi adaptate  totodată şi la cerinţele procesului educativ. În noile medii  de învăţare, toţi elevii  beneficiază de acces la aceleaşi surse de informaţii, încât se poate spera  asigurarea unor şanse egale de educaţie. ,,Cu toate că elevii mei locuiesc în mediul rural, au nevoie de iniţierea, cunoaşterea, întelegerea lucrului cu calculatorul, în vederea  dezvoltării spiritului inventiv şi creator.” ,,Mediul rural a început să simtă nevoia de modernizare, de intrare în era informaţională. Cultivarea  sensibilităţii copiilor, a dorinţelor de cunoaştere, folosirea unor programe în care se pot repeta sau chiar aplica cunoştinte din discipline diferite, vor duce la un comportament civilizat, la dezvoltarea bagajului de informaţii.” IV. BIBLIOGRAFIE: 1. Matei Sorin, Bazdoazca Elvira Nicoleta si Rosu Simona ,,Initiere in POWER  POINT” Ed.Arves 2002 2. Vlasceanu Lazar ,,Proiectarea pedagogica „ 3. Garabet Mihaela ,,Instruirea asistata pe calculator” 4. www.soft.kids.ro ***

CREAREA UNEI PREZENTĂRI -Profesor Marcu Mihai

*** MICROSOFT  POWER  POINT - CREAREA UNEI PREZENTĂRI - Profesor Marcu Mihai Chestiuni preliminarii POWER POINT este o aplicaţie ce permite crearea de pagini electronice unite în cadrul unui singur fişier nume.PPT ce poate să conţină : - pagini (SLIDE-uri) de prezentare; - efectuarea, pe paginile de prezentare, de adnotări invizibile pentru public; - modificarea paginilor unei prezentări existente; - adăugarea de pagini noi sau introducerea de texte, imagini CLIPART, diagrame EXCEL, tabele WORD sau alte obiecte; - inserarea de imagini artistice, utilizând o gamă largă de instrumente de desenare din POWER POINT; - efecte sonore şi animaţie, efecte speciale (tranziţii de la o pagină la alta, texte ce apar din toate direcţile, etc.). Planificarea prezentării Programul POWER POINT oferă trei metode de prezentare: - prezentarea compusă din pagini electronice; - utilizarea foliilor de retroproiector; - utilizarea de diapozitive. Există trei modalităţi de construire a unei prezentări: 2.1. Utilizarea instrumentului AUTOCONTENT WIZARD 2.2. Lucrul în modul de afişare OUTLINE 2.3. Lucrul în modul de afişare SLIDE 2.1. Pentru a lansa programul AUTOCONTENT WIZARD se alege NEW OFFICE DOCUMENT din meniul START sau START A NEW DOCUMENT din bara de scurtături OFFICE. Se alege pagina PRESENTATIONS din casta de dialog NEW. Lansarea instrumentului se face prin dublu clic pe AUTOCONTENT WIZARD care deschide următoarele ecrane: Ecranul 1 urează bun venit, se efectuează clic pe NEXT. Ecranul 2 cere informaţii de identificare pentru prima pagină (numele autorului, subiectul prezentării), se efectuează clic pe NEXT. Ecranul 3 cere selectarea tipului prezentării; sunt şase opţiuni încorporate şi un buton OTHER (altele); se conturează aspectul prezentării - culori, fundaluri, fonturi. Ecranul 4 cere precizarea stilului utilizat pentru prezentare şi a duratei prezentării Ecranul 5 permite selectarea tipului de prezentare: folii alb-negru, folii color, prezentări pe ecran sau diapozitive, tipărirea de pliante destinate publicului. În ecranul 6 se efectuează clic pe FINISH şi pe ecran va apărea prezentarea proiectată. Pentru a trece de la o pagină la alta se utilizează NEXT SLIDE (pagina următoare) şi PREVIOUS SLIDE (pagina precedentă). Se pot lega sau încapsula diagrame Excel sau realizate cu MicroSoft Graph şi tabele realizate în Word. Vizualizarea paginilor se poate face în patru moduri: - Modul de afişare SLIDE (pagină) permite editarea, adăugarea ştergerea paginilor şi vizualizarea imediată a efectului acestor modificări; - Modul de afişare OUTLINE (ansamblu) permite concentrarea atenţiei asupra conţinutului prezentării, făcând abstracţie de obiectele grafice; - Modul de afişare SLIDE SORTER (sortarea paginilor) permite vizualizarea la un moment dat a tuturor paginilor  unei prezentări, în scopul alegerii paginilor ce vor constitui în final prezentarea; - Modul de afişare NOTES PAGES ( pagini cu note) permite efectuarea unor adnotări pe paginile prezentării sau elaborarea unor pliante destinate auditoriului, conţinând informaţii mai detaliate decât cele afişate într-o pagină. Fereastra aplicaţie şi fereastra document a mediului POWER POINT Lansarea aplicaţiei deschide o fereastră aplicaţie (a POWER POINT-ului) şi o fereastră document (a unei prezentări în cadrul POWER POINT-ului) cu următoarea compunere. Proiectarea unei prezentări Aplicaţia “POWER POINT” permite crearea de prezentări conţinând informaţii de sinteză, sub formă de text, diagrame, picturi, grafice referitoare la temă. Prezentarea este un fişier compus din SLIDE-uri (pagini) succesive. Pentru construirea slide-urilor se poate alege o schemă cu ajutorul instrumentului AUTO LAYOUTS. Se alege o machetă din variantele propuse prin selectarea din bar-meniul superior a opţiunii INSERT şi apoi NEW SLIDE. Exisă o varietate de machete: unele cu casete text plasate în diferite poziţii, altele cu locuri definite pentru grafică sau alte obiecte. Programul permite optimizarea ulterioară a poziţiilor acestora în funcţie de dorinţa designer-ului. Aplicaţia oferă posibilitatea modificării aspectului prezentării: formatul, culorile, tipul de trecere dintr-o imagine în alta, alt LAYOUT, alt decor, altă înfăţişare, prin selectarea din meniul superior a opţiunii FORMAT şi PRESENTATION TEMPLATE, sau direct cu butonul TEMPLATE. Tipurile de TEMPLATE-uri (peste 100) sunt propuse în două mari categorii: alb-negru şi color, aflate într-un director POWER POINT TEMPLATE. Mai mult: orice prezentare construită poate fi salvată şi utilizată apoi ca TEMPLATE. După crearea SLIDE-urilor, formate din mai multe pagini, există posibilitatea definirii succesiunii, a duratei de afişare a unei imagini,  a ordinii etc. Crearea unei prezentări La intrarea in POWER POINT se deschide o casetă de dialog ce conţine următoarele opţiuni: - Auto Content Wizard: un Wizard (magician) este un program ce asistă crearea prezentării, ajutându-vă la  organizarea prezentării conform unor scheme propuse, consacrate; - Pick a Look Wizard: determină aspectul prezentării; - Template: ajută la  alegerea decorului, TEMPLATE -ul dorit; - Blank Presentation: începe prin a deschide o foaie (SLIDE) albă cu toate valorile de schemă color, fonturi şi alte elemente de design implicite, ce vor fi eventual  redefinite ulterior. - Open an Existing Presentation: deschide o prezentare salvată deja, sub forma nume.PPT, pentru modificări. Puteţi deschide chiar din timpul lucrului cu POWER POINT o nouă prezentare cu FILE şi NEW din meniul superior, ce vă dă posibilitatea de a folosi formatul prezentării curente. Puteţi deschide mai multe prezentări în acelaşi timp. Cea curentă, la care lucraţi se află denumită în partea de sus a ferestrei, celelalte sunt în listă şi se pot activa utilizând opţiunea WINDOW din bar-meniul superior. Salvarea unei prezentări Prezentările elaborate sunt salvate în mod curent sau interactiv la închiderea unei prezentări sau la părăsirea aplicaţiei curente. Nu pot fi salvate decât fişierele active. Prezentările, implicit, pot fi salvate ca fişiere nume.PPT sau ca fişiere pictures: Windows metafile  *.WMF - astfel ele pot fi exportate în WORD sau alte aplicaţii, precum Scrapbook file (Macintosh). Pentru a salva şi fonturile existente pe calculator, în scopul  exportării fişierului şi pe alte calculatoare ce nu le conţin, utilizăm opţiunea saving a prezentation with embedded fonts. La prima salvare apare caseta File Name în care este tastat numele fisierului. Pentru a salva prezentarea  pe un alt disc, pe alt director sau sub un alt nume se utilizează opţiunea SAVE AS.  Căutarea unei prezentări 1. Din FILE menu alegeţi OPEN Apare  caseta "Open dialog box" 2. Alegeţi butonul FIND FILE     Apare caseta de căutare "Search dialog box" 3. În caseta FILE NAME tastaţi numele fişierului pe care îl căutaţi. Închiderea unei prezentări 1. - Din FILE menu alegeţi CLOSE sau     - Click cu mouse-ul pe butonul cu x din dreapta sus a ferestrei prezentării, sau             - CTRL + F4. Dacă aţi făcut modificări, POWER POINT întreabă dacă doriţi să le salvaţi. 2. Apăsaţi (click): °       YES pentru a salva, °       No pentru a închide fişierul fără a salva ultimele modificări, °       CANCEL pentru a renunţa la închidere. Introducere Summary information Puteţi introduce şi reţine informaţii sumare în caseta de dialog SUMMARY INFO, astfel încât să se înregistreze subiectul şi alte informaţii care să ajute la regăsirea prezentării. 1. Din FILE menu alegeţi SUMMARY INFO. 2. Introduceţi informaţia în caseta de dialog cu acelaşi nume:             - numele prezentării;             - subiectul, un rezumat al prezentării;             - autorul;             - în KEYWORDS tastaţi cuvintele pe care le asociaţi prezentării pentru a vă ajuta ulterior la găsire (FIND), titluri, etc.             - comentarii pe care le simţiţi apropiate de subiectul prezentării. 3. Alegeţi OK. Crearea unei prezentări implicite (Default) Când creaţi o prezentare ce include setări şi stiluri pe care să le utilizaţi permanent, o puteţi salva drept implicită, astfel încât să aveţi acces la ea ori de câte ori alegeţi Blank Presentation. 1. Deschideţi prezentarea pe care doriţi să o definiţi ca implicită. 2. Din FILE menu alegeţi SAVE AS, în directorul POWER POINT. 3. La numele fişierului tastaţi DEFAULT.PPT. 4. Alegeţi OK. Acum prezentarea dvs.este noua prezentare implicită. ***

RELAŢII METRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC Şcoala cu cl. I-VIII nr.8 Suceava /Prof. Şlincu Doina-Gabriela/

... RELAŢII METRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC Prof. Şlincu Doina-Gabriela Şcoala cu cl. I-VIII nr.8 Suceava Triunghiul dreptunghic este cunoscut de elevi încă din clasele primare dar relaţiile metrice în acest triunghi apar pentru prima dată în matematica de gimnaziu, la geometrie, în clasa a VII-a. Aici sunt introduse mai întâi teorema înălţimii şi teorema catetei, urmate de teorema lui Pitagora, teoreme care ne ajută să aflăm lungimile laturilor necunoscute din triunghiul dreptunghic în funcţie de cele cunoscute. De asemenea, reciproca teoremei lui Pitagora vine în imediata lor apropiere, reciprocă care este folosită pentru a verifica dacă un triunghi este dreptunghic. Funcţiile trigonometrice: sin, cos, tg, ctg  sunt definite în clasa a VII-a ca rapoarte constante în triunghiul dreptunghic. Valorile lor se definesc pentru unghiurile ascuţite de 300, 450, 600. Cu ajutorul lor se află, de asemenea, lungimile unor laturi sau măsurile unor unghiuri din triunghiurile care  sunt propuse spre  rezolvate. O deosebită importanţă în rezolvarea triunghiului dreptunghic o au şi teoremele medianei şi 300-600-900. Aceste relaţii metrice în triunghiul dreptunghic au o importanţă majoră în problemele de geometrie care vor urma. BIBLIOGRAFIE: -            Ion Cheşcă, Gina Caba – Matematică, manual pentru cl. a VII-a, Ed.Teora, Bucureşti, 2005. -            Ghe. Drugan, Ion Ghica, Cornel Moroti, Marius Giurgiu – Matematică, Exerciţii şi probleme cl. a VII.a, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2010. -            Olimpia Popescu, Valeria Radu – Metodica predării geometriei în gimnaziu, Ed. Did. Şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. ...