***
CALCULATORUL, PARTENER ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Institutor – Lila Lavinia
Institutor – Ocolişeanu Ligia
I. CALCULATORUL ÎN PREDAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR.
II. ROLUL FUNDAMENTAL AL PROFESORULUI.
III. CÂT DE UTIL ESTE CALCULATORUL?
IV. BIBLIOGRAFIE
I. CALCULATORUL ÎN
PREDAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Profesionalizarea pentru cariera didactică este un proces de formare de
competenţe într-un domeniu pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe
practice şi teoretice. Profesionalizarea presupune descrierea identităţii profesionale,
ceea ce reprezintă trecerea de la meserie la profesie. Dacă meseria este rezultatul unei asimilări intuitive şi imitative, profesia
presupune cunoştinţe şi competenţe asimilate sistematic, structurate într-un
model profesional - standarde profesionale.
Profesia didactică are o dimensiune
didactică puternică, nu poate fi intuitivă sau artizanală, dar nici nu poate fi
construită numai din cunoştinţe şi competenţe, ci şi atitudini şi valori.
Profesionalizarea activităţii didactice nu poate fi redusă la asimilarea unor
competenţe descrise de standarde profesionale ci presupune o utilizare
euristică şi creativă a acestora în
situaţii şi contexte educaţionale
diferite. Standardele profesionale se referă la acele componente ale profesiei
didactice care sunt observabile şi măsurabile. Rolul de baza al unui profesor
este acela de:
·
a proiecta instruirea;
·
a conduce activităţi
instructive - educative cu elevii;
·
a sprijini dezvoltarea -
modelarea personalităţii elevilor.
II. ROLUL FUNDAMENTAL AL
PROFESORULUI
1. Selectarea
elementelor educative;
2. Alegerea
conţinuturilor învăţării;
3. Elaborarea unor
variante de proiectare a aceluiaşi mesaj în diferite forme;
4. Selectarea şi
realizarea materialelor/activităţilor de instruire;
5. Alegerea strategiilor de învăţare
pentru fiecare obiectiv/caracteristicilor clasei.
Cadrul didactic este un bun
cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care o predă, ceea ce
înseamnă că un cadru didactic are capacitatea de a prelucra, structura şi de a
face accesibile cunoştinţele transmise, de a forma abilităţi, ţinând cont de
particularităţile de vârstă individuală şi de grup ale elevilor. Cadrul didactic proiectează şi aplică
strategii didactice eficiente şi atractive în raport cu scopurile şi
continuţurile propuse. O problemă importantă în învăţământul primar şi nu
numai, o reprezintă eficientizarea procesului de predare.
III. CÂT DE UTIL ESTE
CALCULATORUL?
El este o necesitate?
Noile tehnologii pentru tratarea şi
transmiterea informaţiilor influenţează în toate sferele de activitate maniera
de a comunica şi de a interacţiona. La nivelul învăţământului problema
esenţială o constituie înţelegerea corectă a acestor resurse educaţionale. Ele
pot fi un instrument eficient în predare, învăţare. El nu elimină rolul
cadrului didactic, ci îmbogăţeşte instrumentele pedagogice în concordanţă cu
finalităţile fiecărui ciclu de învăţământ. Printr-o utilizare simplă se permite
dezvoltarea unei culturi a informaţiei info-cultura, constând din cunoaşterea
posibilităţilor oferite de calculator. Atunci când se proiectează demersul
didactic prima întrebare care şi-o pune educatorul este:
Ø ce obiective urmărim în continuare
se stabilesc strategiile didactice pentru realizarea integrală a obiectivelor
propuse precum şi mijloacelor ce urmează a fi folosite. Etapele în proiectare
sunt:
Ø formularea clară a obiectivelor;
Ø realizarea sarcinilor de lucru
pentru elevi care să permită formarea /dezvoltarea comportamentelor prevăzute ca
obiective;
Ø structurarea unei strategii prin
definirea specificului unei secvenţe;
Ø alegerea optimă a tehnologiei pentru
fiecare secvenţă. În această etapă va fi realizat soft-ul necesar;
Ø stabilirea modului de evaluare.
Atunci când învăţătorul îţi proiectează
activitatea didactică va ţine cont de momentul în care vrea să aplice
tehnologia informaţiei în predare, adică când utilizarea calculatorului este
necesară pentru atingerea obiectivelor
propuse, adică :
§ modul în care Tenologia informaţiei
oferă accesul la informaţii;
§ modul în care Tehnologia informaţiei îi poate ajuta să demonstreze, să
explice diverse aspecte;
§ modul în care Tehnologia informaţiei
ajută să analizeze modele existente, să comunice, să caute informaţii.
Învăţătorul trebuie să ştie modul în care Tehnologia
informaţiei poate fi folosită pentru atingerea
obiectivelor, metode de evaluare a progresului la disciplină, metode de
evaluare a reuşitei lecţiei, impactul pe care îl are tehnologia informaţiei în
cadrul lecţiei. Introducerea calculatorului
în procesul de învăţământ, măreşte calitatea învăţării şi permite includerea
noţiunilor într-un corp coerent de informaţii. Algoritmizarea, modelarea,
simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea lecţiilor
asistate pe calculator. Calculatorul poate fi folosit în procesul integral sau
în anumite momente ale lecţiei. El nu înlocuieşte învăţătorul, ci preia funcţii
din activitatea de instruire precum şi momente din munca elevului.
Instruirea asistată pe calculator se
poate folosi la majoritatea disciplinelor: limba română, limbi străine,
matematică, istorie, geografie, cunoaşterea mediului, muzica, educaţie fizică.
Utilizând elementele informatice, se pot realia prezentări computerizate, de
exemplu cu ajutorul aplicaţiilor POWER POINT etc. Familiarizarea cu pachetul
Power Point, pot fi propuse teme individuale sau pe grupe cu aspect
interdisciplinar:
§ realizarea unui dicţionar cu
literele alfabetului în imagini;
§ studiul ariilor figurilor geomerice;
§ realizarea unui dicţionar cu
autori şi opere;
§ prezentarea oraşului în text şi imagini etc.
Exemplele pot continua şi temele
propuse ca proiecte depind de inventivitatea învăţătorului. Noile roluri pe care le implică profesia de
educator impun o pregătire iniţială şi continuă corespunzătoare realizată pe de
o parte prin creşterea ponderii problematicii privind învăţarea şi pe de altă parte includerea unor secvenţe
privind noile tehnologii informatice:
o
contribuie
la perfecţionarea comunicării, având informaţii despre cele mai diferite
obiecte, fenomene, evenimente;
o
permite
vizualizarea unor obiecte sau fenomene care nu pot fi concepute direct de către
elevi;
o
oferă suport
tehnic pentru învăţare prin descoperire, permiţând elevilor să efectueze
experienţe;
o
susţine
procesul de formare a noţiunilor şi capacităţilor de analiză, sinteză,
generalizare;
o
oferă un
suport pentru efectuarea de exerciţii şi rezolvarea de probleme.
Eficienţa calculatorului în
activitatea de predare-învăţare este determinată de metodologia folosită de
cadrul didactic pentru integrarea acestuia în activitatea didactică. Atât
succesele cât şi insuccesele în pregătirea teoretică şi practică a elevilor, sunt determinate, în buna parte
şi de modul în care fiecare cadru didactic ştie să folosească potenţialul
didactic al mijloacelor de învăţământ.
Evoluţia softurilor, de la aspectul
predominant de verificare, testarea cunoştintţelor, către aspecte mai complexe,
care asigură contexte semnificative pentru învăţare, modifică aria de
activităţi a profesorului cantitativ, dar şi calitativ.
Una dintre modificările majore aduse
de intervenţia calculatoarelor în învăţământ este şi schimbarea de paradigmă,
de la centrarea pe profesor, la centrarea pe elev. Prin răspândirea şi diversificarea IAC, rolul dascălului
suferă modificări.
Treptat, profesorul se degrevează de
activităţi de rutină, dar sarcinile lui se amplifică prin aceea că trebuie să
conceapă şi să realizeze mici programe
adaptate cerinţelor diciplinei pe care o predă
şi adaptate totodată şi la
cerinţele procesului educativ.
În noile medii de învăţare, toţi elevii beneficiază de acces la aceleaşi surse de
informaţii, încât se poate spera
asigurarea unor şanse egale de educaţie.
,,Cu toate că elevii mei locuiesc în
mediul rural, au nevoie de iniţierea, cunoaşterea, întelegerea lucrului cu
calculatorul, în vederea dezvoltării
spiritului inventiv şi creator.”
,,Mediul rural a început să simtă
nevoia de modernizare, de intrare în era informaţională. Cultivarea sensibilităţii copiilor, a dorinţelor de
cunoaştere, folosirea unor programe în care se pot repeta sau chiar aplica
cunoştinte din discipline diferite, vor duce la un comportament civilizat, la
dezvoltarea bagajului de informaţii.”
IV. BIBLIOGRAFIE:
1. Matei Sorin, Bazdoazca Elvira
Nicoleta si Rosu Simona ,,Initiere in POWER
POINT” Ed.Arves 2002
2. Vlasceanu Lazar ,,Proiectarea
pedagogica „
3. Garabet Mihaela ,,Instruirea
asistata pe calculator”
4. www.soft.kids.ro
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu