Persoane interesate

vineri, 6 ianuarie 2012

CALCULATORUL ÎN PREDAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR/Învăţător Corneanu Alina Aurelia



***

CALCULATORUL ÎN PREDAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR


Învăţător Corneanu Alina Aurelia

 

În învăţământul primar, cadrul didactic (învăţătorul) în conformitate cu principiul care afirmă că învăţătorul cunoaşte particularităţile de vârstă, individuale şi de grup şi le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare - învăţare - evaluare îşi adaptează continuu demersurile în funcţie de evoluţia copilului şi contextele de manifestare ale acestuia.
Astfel, o problemă importantă în învăţământul primar şi nu numai, o reprezintă eficientizarea procesului de predare.Întrebarea care se pune este: Cât de util este calculatorul în acest proces ? Este el o necesitate ?
Noile tehnologii pentru tratarea şi transmiterea informaţiilor influenţează în toate sferele de activitate maniera de a comunica şi de a interacţiona. La nivelul învăţământului problema esenţială o constituie înţelegerea corectă a acestor resurse educaţionale. Prin varietatea conţinutului informaţional şi varietatea suportului ele pot fi un instrument eficient în predare, învăţare când sunt subordonate unei concepţii/viziuni pedagogice clare. El nu elimină rolul cadrului didactic, ci îmbogăţeşte instrumentele pedagogice în concordanţă cu finalităţile fiecărui ciclu de învăţământ.
Printr-o utilizare simplă se permite dezvoltarea unei culturi a informaţiei info-cultură, constând din cunoaşterea posibilităţilor oferite de calculator, comunicarea generalizează între oameni şi grupuri, accesul la demersuri (lecţii, exerciţii, prezentări).
Atunci când se proiectează demersul pedagogic prima întrebare pe care şi-o pune educatorul este: Ce obiective urmărim ? în continuare se stabilesc strategiile didactice pentru realizarea integrală a obiectivelor propuse precum şi mijloacele ce urmează a fi folosite. Etapele în proiectare sunt
1. formularea clară a obiectivelor;
2. realizarea sarcinilor de lucru pentru elevii care să permită formare/dezvoltarea comportamentelor prevăzute ca obiective;
3. structurarea unei strategii prin definirea specificului unei secvenţe;
4. alegerea optimă a tehnologiilor pentru fiecare secvenţă. In această etapă va fi realizat şi soft-ul necesar;
5. stabilirea modului de evaluare.
Atunci când învăţătorul îşi proiectează activitatea didactică va ţine cont de momentul în care vrea să aplice tehnologia informaţiei în predare, adică când utilizarea calculatorului este necesară pentru atingerea obiectivelor propuse, adică:
- modul în care Tehnologia Informaţiei oferă accesul la informaţii;
- modul în care Tehnologia Informaţiei îoi poate ajuta să demonstreaze, să explici diverse aspecte;
- modul în care tehnologia Informaţiei ajută să analizeze modele existente, să comunice, să caute informaţii;
De asemenea, învăţătorul trebuie să ştie modul în care Tehnologia informaţiei poate fi folosită pentru atingerea obiectivelor, metode de evaluare a progresului la disciplină, metode de evaluare a reuşitei lecţiei, impactul pe care îl are tehnologia informaţiei în cadrul lecţiei.
Introducerea calculatorului în procesul de invăţamânt măreşte calitatea învăţării şi permite includerea noţiunilor într-un corp coerent de informaţii.
Algoritmizarea, modelarea, simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea lecţiilor asistate de calculator.Calculatorul poate fi folosit în procesul de predare integral sau numai în anumite secvenţe ale lecţiei. El nu înlocuieşte învăţătorul, ci preia funcţii din activitatea de instruire precum şi momente din munca elevului.
De exemplu:
a) la o lecţie de geografie, clasa a IV-a, la lecţia " Forme de relief ", calculatorul poate fi utilizat la rezolvarea unor sarcini de lucru în etapa de fixare a noţiunilor (diferenţierea grupelor de munţi, elemente de floră, faună, etc);
b) la o lecţie de matematică, " Figuri geometrice " se pot oferi ca sarcini de lucru:
1. recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice;
2. stabilirea legăturii între cuvinte cheie şi figurile respective;
3. desenarea a două pătrate în interiorul unui cerc;
4. calculul ariilor unor figuri geometrice folosind   pătrate cu latura de 10 mm;
5. colorarea diferită a interiorului şi exteriorului unor figuri geometrice;
Cooperarea dintre elevi este cea mai aptă să favorizeze schimbul de idei şl discuţia, adică, toate condiţiile care contribuie la educarea spiritului critic.Învăţarea prin cooperare presupune:
-          stabilirea grupurilor;
-          stabilirea sarcinilor de învăţare;
-          stabilirea modului în care se face evaluarea;
-          stabilirea responsabilităţilor în fiecare etapă;
-          dirijarea activităţii echipelor;
-          evaluarea elevilor în cadrul echipelor.
Învăţarea prin cooperare, asigură un transfer de informaţii între învăţător şi elevi, spre deosebire de învăţământul tradiţional, unde transferul se realiza de la învăţător la elevi, iar învăţătorul era singurul responsabil de realizarea obiectivelor.La învăţarea prin cooperare, elevii sunt implicaţi în fixarea obiectivelor de învăţare. Elevii sunt încurajaţi în a cunoaşte opinia fiecăruia, în a-şi dezvolta gândirea critică.
Esenţial în acest tip de învăţare este formarea echipelor. Pentru o învăţare productivă condiţiile pe care o echipă trebuie să le îndeplinească sunt:
a) să fie bine structurată şi organizată spre un scop;
b) organizarea clară a lucrului în grup în ceea ce priveşte obiectivele, specializarea pe sarcini a membrilor grupului, adaptarea la nevoile individuale;
c) alegerea unei sarcini de grup bine definită.
Învăţarea prin cooperare este benefică permiţând elevilor să înveţe, să asculte reciproc, să înveţe să ofere argumente, să pună de acord informaţiile cu ale partenerilor, să depăşească fenomenul de izolare.Activităţile specifice muncii prin cooperare sunt: o munca independentă; o activităţi experimentale; Angajarea elevilor în sarcini multidisciplinare; participarea interactivă a elevilor; învăţarea bazată pe metode euristice; modificarea rolului învăţătorului şi al elevilor.
Planul pentru învăţământul primar, permite introducerea disciplinelor opţionale. C.D.Ş –ui permite modernizarea demersului didactic prin faptul că pot fi concepute teme, module şi proiecte trans-disciplinare ale căror conţinuturi sunt structurate de învăţătorul clasei funcţie de particulartăţile colectivului de elevi.
Tehnologia informaţiei va fi o disciplină transcurriculară care reuneşte obiective de referinţă de la ariile limbă şi comunicare, ştiinţe, arte, etc. Pornind de la obiective ca: dezvoltarea capacităţilor de comunicare, a mesajului oral şi scris; dezvoltarea capacităţlor de exprimare scrisă; dezvoltarea capacităţilor de recunoaştere a culorilor. Se poate propune un opţional “Creativitate şi calculator”, în care pe lângă familiarizarea elevilor cu calculatorul (identificarea componentelor, exploatarea modului de funcţionare a echipamentelor), familiarizarea cu pachetul Power Point, pot fi propuse teme individuale sau pe grupe cu aspect interdisciplinar.:realizarea unui dicţionar cu literele alfabetului în imagini; studiul ariilor figurilor geometrice; realizarea nui dicţionar cu autori şi opere; prezentarea oraşului în text şi imagini; prezentarea unor etape din existenţa poporului român (viaţa unor domnitori, lupte, războaie, etc). Exemplele pot continua şi temele propuse ca proiecte depind de inventivitatea învăţătorului.
Noile roluri pe care le implică profesia de educator impun o pregătire iniţială şi continuă corespunzătoare realizată pe de o parte prin creşterea ponderii problematicii privind învăţarea şi pe de altă parte includerea unor secvenţe privind noile tehnologii informatice.

BIBLIOGRAFIE:
·           Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, LANDSHERE,G,  E.D.P. Bucureşti 1975
·           Ghidul dumneavoastră pentru Microsoft,Office, Professional pentru Windows 2000, MARQUIS , A; COURTER,G; Ed.All Educaţional,Bucureşti,1998
·           Învăţarea eficientă, JINGA,I; NEGREŢ,L  , Editis Bucureşti,1994
***




ORIENTĂRI MODERNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE / Invatator.Sapaceanu Mihaela



 (550x400, 252Kb)


***
ORIENTĂRI MODERNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Invatator.Sapaceanu Mihaela
Scoala Nr.1 Poiana Mare
1.Modernizare în învăţământul românesc
Trăim într-o societate aflată în continuă mişcare şi modernizare, în care viziunea contemporană impune schimbări în finalitatea educativă, văzută mai puţin ca transmitere de cunoştinţe şi mai mult ca formare a personalităţii.
Elevul de azi trebuie să dea universului informaţional întâlnit un sens critic, creativ şi productiv. Copilul este nevoit să-şi dezvolte capacitatea de a cere informaţii şi de a decide importanţa acestora. Pentru a se realiza acest deziderat, îmvăţătorul trebuie să-i ofere, în egală măsură, un cadru de învăţare şi unul de gândire, pentru a da posibilitatea elevului să-şi urmărească şi să-şi monitorizeze propriile procese de gândire. Rolul învăţătorului  este de neînlocuit, căci acesta este organizatorul condiţiilor de învăţare.
Predarea literaturii române reprezintă, în primul rând, o problemă de educaţie estetică. Preocupările pentru frumos, pentru reflectarea expresivă a realităţii, au existat dintotdeauna. Educaţia modernă, în general, şi cea estetică, în special, trebuie să deplaseze accentul de la ipostaza reproductivă a învăţării la cea a cultivării potenţialului creativ al personalităţii.iteratura favorizează formarea sentimentelor intelectuale, a convingerilor morale, fortificând şi echilibrând întreaga personalitate, permiţând realizarea idealului educaţional. Aceste obiective pot fi atinse în predarea literaturii române prin percepţia directă, profundă şi creatoare asupra operei de artă, prin observarea unităţii formă - conţinut, prin interdependenţa dintre operă – creator - condiţii sociale şi istorice de apariţie.
Ne aflăm în secolul tehnologiei moderne, într-o epocă în care omenirea este asaltată de cinematograf, televizor, calculator şi internet.  Această tendinţă de abordare a lecturii cu ajutorul calculatorului,  s-a observat atât la noi,cât şi în întreaga lume.Dar ,să nu uităm că învăţătorului la orele  de limba şi literatura română îi revine o misiune grea: să atragă elevul spre carte. Ea trebuie privită ca element al devenirii umane. În legătură cu virtuţile lecturii s-a scris mult şi se va mai scrie. Miron Costin spunea că ,,Nu este alta mai plăcută şi mai folositoare zăbavă decât cetitul cărţilor.” Filozoful şi poetul american Ralph Emerson zicea că ,,Sunt cărţi care ocupă în viaţa noastră acelaşi rol cu părinţii, cu cei dragi şi cu experienţele mari.” 
2. Folosirea TIC în procesul de predare-învăţare
Majoritatea specialiştilor  consideră că nu trebuie să ne mai întrebăm dacă procesul de predare-învăţare se îmbunătăţeşte prin utilizarea calculatoarelor,ci cum pot fi utilizate mai bine calităţile unice ale calculatoarelor,care le deosebesc de alte medii.Integrarea tehnologiei informatice şi comunicaţionale in procesul de predare –învăţare-evaluare atrage după sine creşterea motivaţiei pentru studiu şi reuşită.
3. Prezentările Power Point - un mijloc modern de predare-învăţare
Aplicaţia Power Point reprezintă unul dintre cele mai moderne mijloace de predare-învăţare,care permit combinaţia imaginilor fixe şi mobile,putând  fi îmbogăţite progresiv ,odată cu comentariile  . 
Prezentările Power Point pot cuprimde :pagini (SLIDE-uri) de prezentare şi adnotări invizibile pentru public .Aplicaţia Power Point permite :modificarea paginilor unei prezentări existente ; adăugarea de pagini noi sau introducerea de texte,imagini CLIPART,diagrame EXCEL,tabele WORD sau alte obiecte ;  inserarea de imagini artistice,utilizând o gamă largă de instrumente de desenare ;  inserarea de efecte sonore şi animaţie ,efecte speciale(tranziţii de la o pagină la alta, texte ce apar din toate direcţiile) .
Cultivarea interesului pentru programele Power Point  rămâne unul dintre principiile fundamentale ale muncii noastre. Datoria noastră este să-i orientăm pe elevi spre cunoaşterea importanţei  tehnologiei , spre folosirea acestei surse de învăţare. Acest lucru se poate realiza şi prin utilizarea unor metode şi mijloace didactice moderne, atractive pentru elevi.
Voi enumera câteva metode moderne de predare : metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat, Pălăriile gânditoare, Explozia solară, Turul galeriei, metoda Frisco, Brainstormingul, Studiul de caz, metoda cadranelor, a cubului, etc.
Ţin să exemplific rezultate aplicării unor astfel de metode.
Metoda Studiului de caz  aplicată  în programul Power Point prezintă numeroase avantaje : elevii se confruntă direct cu problema pe care o au de cercetat, găsesc elementele caracteristice cazului pe care îl investigheză, selectează materiale, sintetizează, îşi dezvoltă capacităţi de examinare critică a strategiilor de soluţionare, de organizare, de cooperare în echipă ;inserează imagini artistice,inserează efecte sonore ,efecte speciale de la o pagină la alta,etc.
Primul studiu de caz din clasa a III-a este   Marele poet MIHAI EMINESCU, un studiu vast care a necesitat o îndelungă documentare. Echipa a fost formată din şase membrii, aleşi de la începutul anului şcolar. Ei s-au documentat, au fost la bibliotecă, au navigat pe internet, au lucrat chiar şi în timpul orelor . S-au alocat acestui studiu de caz patru ore.     S-a utilizat calculatorul şi videoproiectorul,deoarece s-a realizat un material interesant în Power-Point, s-au citit date despre poet şi poezii reprezentative. Grupul celor şase a realizat şi un test de verificare, cuprinzând întrebări legate de tema prezentată .A urmat şi un concurs de poezii ,cu ocazia zilei de naştere a poetului.
In timpul activităţii s-au remarcat şi câteva minusuri:
-          nu toţi membrii grupului s-au implicat cu seriozitate;
-          nu s-au căutat în dicţionar cuvintele necunoscute ;
-            elevii nu au avut o atitudine naturală în timpul prezentărilor; Dar, în amsamblu, studiul de caz a fost unul interesant, mai ales că li s-a cerut elevilor să aducă şi elemente noi, neprezentate de învăţător  la ore. Evident elevul nu este lăsat singur în faţa imaginii, ci i se oferă atât imaginea, cât şi comentariul verbal, care-şi propune să-l conducă spre înţelegerea ei. Mijloacele de prezentare Power Point sunt instrumente interpuse între elev şi învăţător. Ele dau rezultate doar dacă elevii valorifică mesajul. Învăţătorului  îi revine rolul de a-l determina să acţioneze, să opereze cu datele oferite de mesaj în cadrul unei situaţii de descoperire, să generalizeze şi să formuleze ei înşişi concluziile. Timpul pe care îl ia învăţătorului  pregătirea unei lecţii cu mijloace tehnice este sensibil mai mare decât pentru o lecţie obişnuită.
Activitatea profesorului trebuie să fie bazată însă pe activităţile tradiţionale, dar să se asocieze şi cu metode şi mijloace moderne, de care nu trebuie abuzat. Şi asta pentru că mijloacele moderne aduc un plus de atractivitate, dar valoarea lor formativă nu este elucidată pe deplin, urmând ca timpul să-şi spună cuvântul.

BIBLIOGRAFIE:
1. Bocoş, Muşata, (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca;
2. Bontaş, I., (1997), Pedagogie, Editura All, Bucureşti;
3. Bruner, Jerome, (1970), Procesul educaţiei intelectuale, (trad.), Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
4. Cerghit, Ioan, (1997), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
5. Cozma, Teodor, (1997), Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iaşi;
6. Cristea C. Gabriela (2002), Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
7. Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional, Chişinău;
***



Boboteaza, Datini Traditii, Obiceiuri

       

Boboteaza, Datini Traditii, Obiceiuri


         Sărbătoarea Botezului Domnului este întâmpinată de credincioşii din toată ţara prin obiceiuri şi tradiţii vechi de secole. Prin acestea, oamenii şi-au manifestat întotdeauna credinţa şi speranţa în puterea şi ajutorul lui Dumnezeu.
„       Principalul obicei de Bobotează este sfinţirea apelor, ape care de altfel unesc lumea. Este apa Botezului care oricum sfinţeşte tot şi care uneşte tot, dar este şi o reprezentare populară. Toate părţile lumii comunică între ele prin firişoarele de apă. Existau locuri în care această apă era păstrată încă un an de zile folosită de leac, pentru animale, pentru fertilizare, la semănat. De Bobotează se întâmpla ca în general femeile atârnau de gâtul preotului un fuior de cânepă şi asta pentru faptul că Maica Domnului, care este Marea Ţesătoare, la sfârşitul zilelor va arunca un fuior de cânepă prin iad şi va lăsa să se prindă de ea ultimii păcătoşi şi este ultima şansă de salvare pentru ei”, a spus Laura Jiga Iliescu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti.
        Odată cu Praznicul Botezului Domnului şi cu Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul se încheie şi perioada Sărbătorilor de iarnă care a început odată cu Naşterea Domnului.

Boboteaza, Datini Traditii, Obiceiuri

Boboteaza, Datini Traditii, Obiceiuri
 Ziua de 6 ianuarie a fiecărui an are o semnificaţie foarte importantă pentru creştini: este ziua în care IIisus Hristos apare şi se dezvăluie lumii. Sărbătoarea Bobotezei, care evocă botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Ioan, mai este cunoscută şi cu denumiri precum Epifania, Teofania, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat.

Cel considerat Înaintemergătorul lui IIisus Hristos, Ioan, era un pustnic care prevestea venirea Mântuitorului şi care, în consecinţă, îi îndemna pe iudei la pocăinţă. Locuitorii din Ierusalim îl considerau proroc şi se adunau în jurul lui pentru a-i asculta predicile. Ritualul de purificare practicat de Ioan era botezul în apele Iordanului, cel numit Botezătorul cerându-le iudeilor ca, înainte de botez, să se pocăiască. Ioan le spunea că el îi botează doar cu apă, dar că acela care va veni după el, IIisus Hristos, îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. În Evanghelia lui Matei se spune că Mântuitorul a venit din Galileea la Ioan şi i-a cerut să-l boteze. „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, i-a spus atunci Ioan lui IIisus.

„Din ceruri se coboară Duhul Sfânt”

„Mântuitorul Iisus Hristos este în apele Iordanului când a fost botezat de sfântul Ioan Botezătorul. Atunci, din cer s-a auzit vocea lui Dumnezeu, care spune «Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit», şi se coboară din ceruri Duhul Sfânt sub chipul porumbelului”, ne-a explicat preotul Ştefan Stanciu momentul botezului Mântuitorului. În acest fel s-a săvârşit ieşirea lui Iisus Hristos pentru prima dată în lume, sărbătoare care se mai numeşte şi Arătarea Domnului. Acest eveniment este semnalat încă din secolul III, în Constituţiile Apostolice Boboteaza figurând printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşte.

Focuri pentru alungarea forţelor răului
În tradiţia românească, Boboteaza este sărbătoarea purificării naturii şi în special a apelor de forţele răului. Manifestările specifice acestei zile sunt diferite în funcţie de regiune, însă au ca numitor comun rolul de curăţire şi de îndepărtare a răului. Există credinţa că în această perioadă animalele vorbesc şi au puteri neobişnuite, iar pentru alungarea duhurilor rele se afumă grajdurile, se aprind focuri pe câmp şi se fac colinde însoţite de tot felul de zgomote şi strigături. În tradiţia ortodoxă se obişnuieşte să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu.

Bărbaţii, luaţi pe sus şi duşi la râu
Unul dintre cele mai populare obiceiuri de Bobotează era odinioară „iordănitul femeilor”. În regiunile din nord, femeile se adunau acasă la cineva, aduceau mâncare şi băutură, iar după ce se ospătau cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe uliţele satului, îi luau pe sus pe bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau că îi aruncă în apă. De asemenea, în noaptea de Bobotează se crede că fetele îşi visează ursitul. Tinerele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc sau, în alte cazuri, îşi pun busuioc sub pernă. O altă superstiţie spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se vor mărita în acel an.

Aruncarea crucii în apă
Cel mai cunoscut obicei al zilei de Bobotează este aruncatul crucii în apă. Preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune către un lac sau un curs de apă după liturghie. Există în anumite regiuni obiceiul ca vânătorii şi pădurarii satului să împuşte peste ape ca să alunge duhurile necurate, iar dacă este frig se face o cruce de gheaţă care se pune la locul slujbei de lângă apă. La sfârşitul acestor obiceiuri, preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar cei mai curajoşi bărbaţi se aruncă în apă pentru a o recupera.

Gerul Bobotezei ne ocoleşte
În ultimele zile, vremea a fost frumoasă, cerul senin şi temperaturile au depăşit 10 grade Celsius. De Bobotează, meteorologii anunţă însă că vremea se va înrăutăţi. Cerul va fi mai mult noros, iar în prima parte a zilei va ploua. Temperatura maximă nu va depăşi valoarea de 6 grade Celsius, în timp ce minima va fi de doar 2 grade Celsius.
„Se obişnuieşte ca de Bobotează, după liturghie, să se facă o slujbă de sfinţire a apei, aşa zisa Aghiasmă Mare. Este o slujbă specială care se săvârşeşte doar în această zi.” - Preotul Ştefan Stanciu

CALCULATORUL, INSTRUMENT MODERN ÎN PREDAREA LECŢIILOR DE CHIMIE




 (598x448, 94Kb)




***
CALCULATORUL, INSTRUMENT MODERN ÎN PREDAREA LECŢIILOR DE CHIMIE

Prof. chimie Micu  Nicoleta
Liceul teoretic Eugen Lovinescu, Bucuresti
Chimia este una din dintre disciplinele fundamentale care face parte din planurile de invatamant.
Stiinţa chimiei este reprezentată de grupul de informaţii care descriu structura şi compoziţia materialelor din univers, modificările care pot apărea in structura şi compoziţia acestor materiale şi relaţiile energetice implicate in aceste modificări.
Evoluţia chimiei ca ştiinţă, a fost marcată de descoperirea oxigenului (1774) de către John Priestley şi a continuat cu epoca modernă in care asociem chimia cu materialele plastice, cu detergenţii, săpunurile, ingrăşămintele chimice, medicamentele, alimentele prelucrate, combustibilii atomici.
In conditiile contemporane ale dezvoltării rapide a ştiinţei şi tehnicii se urmăreşte sporirea eficienţei formative a procesului de invăţământ, prin antrenarea elevului in procesul asimilarii cunoştinţelor. Este necesar ca elevul – din “obiect” care asimileaza stiinta- sa devina “subiect’’ care redescoperă  ştiinţa iar metodele folosite de el, pentru asimilarea cunoştinţelor , să devină metode de cercetare. Rolul profesorului este ca in primii ani de şcoală să-i inveţe pe copii ‘’să inveţe’’ (ca atitudine generală) şi apoi cum să inveţe utilizând diverse tehnici de munca intelectualăAutoinstruirea presupune un anumit grad de maturitate intelectuală si devine posibilă în perioada preadolescenţei şi adolescenţei.
Astfel, utilizarea calculatorului in invăţământ va conduce la deplasarea accentului de la un mediu de invăţare centrat pe profesor la unul centrat pe elev, in care profesorii nu mai reprezintă sursa - cheie de informaţie şi de transmitere a cunoştinţelor, ci colaboratori ai elevilor, studenţilor, aceştia transformându-se din receptori pasivi de informaţie in factori activi in propria lor educaţie.
Pentru a fi eficiente, mijloacele ICT (internet si tehnologia comunicatiilor) trebuie combinate cu tehnologii şi metode tradiţionale, astfel incât să conducă la imbunătăţirea actului de predare si de invăţare, la partajarea cunoştinţelor si a informaţiei, la obţinerea unui grad sporit de flexibilitate a invăţământului pentru a răspunde necesităţilor sociale concrete, la scăderea costurilor educaţiei şi la imbunătăţirea eficienţei sistemului de invăţământ
Pentru a sublinia rolul pozitiv al tehnologiilor informationale in educatie , prezentam rezultatele psihiatrului William Glasser din Control theory in the classroom, despre măsura in care reţinem informatiile in diferite contexte:
·      10% din ce citim(un mediu virtual ne pune la dispozitie un material bogat de lectura- documentatii, prezentari, mesaje de e-mail sau de pe forumul de discutii)
·      20% din ce auzim (materiale audio sub forma de tutoriale sau incluse in diverse teste online)
·      30% din ce vedem (materiale video, organizare vizuala atenta a tuturor informatiilor)
·      50% din ce auzim si vedem ( videoconferintele ofera posibilitatea unor discutii in timp real)
·      70% din ce discutăm cu altii (un mediu virtual ne ofera multiple posibilitati de participare la discutii cu profesorii sau colegii)
·      80% din ce experimentăm (majoritatea disciplinelor cer realizarea de proiecte in care elevii sa-si valorifice cunostintele si creativitatea)
·      95% din ce ii invatam pe alţii (aceasta presupunand o intelegere clara si o buna organizare a ceea ce urmeaza a fi predat)
  Activităţile şcolare care pot fi realizate cu ajutorul calculatorului ca instrument de lucru sunt următoarele:
1.       realizarea sau analiza unui document scris, de orice natura(referat sau portofoliu) cu ajutorul unui editor de text;
2.       prezentarea informaţiei sub forma grafică sau realizarea unor desene;
3.       efectuarea unor calcule numerice in scopul formarii deprinderilor de calcul, de prelucrare a unor date;
4.       realizarea si utilizarea unor baze de date;
5.       invăţarea unui limbaj de programare;
6.       laborator de chimie asistat de calculator;
7.       conceperea unor teste,lucrari de laborator,lecţii de către profesor;
8.       realizarea unor modele spaţiale a particulelor studiate(atomi, ioni, molecule, reţele atomice, ionice, moleculare)
Ca mediu care intervine in procesul instructiv se disting două modalităţi de utilizare a calculatorului:
1.                  modul direct in care calculatorul indeplineşte sarcina de predare, prin intermediul unui soft educaţional;
2.                  modul indirect in care calculatorul functionează ca manager al instruirii.
Modul indirect constă in utilizarea calculatorului pentru controlul si planificarea instruirii(Computer Manager Instruction-C.M.I).In acest caz, calculatorul preia o parte din sarcinile profesorului ca manager al instruirii:
-prezintă elevului obiectivele operaţionale si părţile componente ale lecţiei;
-atribuie sarcini de lucru specifice, din manualul sau caietul de lucru asociat disciplinei de invatamânt respective;
-aplică teste pentru stabilirea progresului elevului in raport cu obiectivele prestabilite;
-inregistrează si raportează rezultatele obţinute la teste;
-prescrie, in funcţie de rezultatele obţinute la un test diagnostic, secvenţele pe care trebuie sa le studieze la un anumit elev in continuare.
Utilizarea calculatorului in activitatea de instruire conduce la dezvoltarea unor forme de organizare a instruirii care nu sunt posibile cu ajutorul metodelor si mijloacelor traditionale.                   Posibilitaţile calculatorului de prelucrare, inregistrare si regăsire a informaţiei determină introducerea situaţiilor in care elevul dobandeşte cunoştinţe si competenţe in mod autonom, in conformitate cu interesele si aspiraţiile proprii.
Pentru ca prezentarea secvenţelor să nu devina plictisitoare si pentru a sprijini elevul in organizarea activităţii sale de invăţare-evaluare, materialul este impărtit in mai multe module, fiecare putând fi parcurs intr-un interval de 15-20 min.
De asemenea, se oferă acces la diverse informaţii necesare indeplinirii sarcinilor de lucru propuse elevului.
Drumul parcurs de catre elev este determinat intr-o mare măsura de initiaţiva elevului care invaţă. O investigaţie poate fi orientată spre atingerea unor scopuri precise sau poate fi o explorare.
Modele interactive(softurile de simulare)permit elevilor să observe pe ecranul monitorului un model al procesului, fenomenului sau instalaţiei reale.
Elevii pot modifica valorile unor parametrii, observa influenţele acestor modificări asupra desfăşurarii procesului sau fenomenului. In unele cazuri, modelul interactiv poate inlocui experimental real, in special in vazul in care acest experiment este periculos sau necesită aparatura scumpă. Modele interactive asigură o economie de timp in pregătirea lecţiilor si in timpul lectiilor. Cu ajutorul lor, profesorul poate prezenta fenomenele, procesele mult mai intuitive si poate demonstra unele particularităţi ale proceselor si fenomenelor.
Aceasta duce la cresterea interesului elevilor pentru chimie si favorizează intelegerea mai profundă a lor.
Modelele computerizate ale lucrărilor de laborator imita lucrările efectuate de elevi in laborator.
Spre deosebire de softurile de simulare, ele prezinta tabele electronice pentru notarea rezultatelor obţinute in urma efectuării experimentului, subprograme pentru constructia graficelor, pentru prelucrarea rezultatelor, registru electronic in care se trec  automat notele elevilor pentru lucrarile efectuate.In laborator, calculatorul este folosit pentru achiziţia, reprezentarea şi analiza datelor experimentale.
Chimia, cu toate ca este o stiinţă a naturii cu o pregnantă tentă experimentală,procesul de predare-invăţare fiind necesar sa se realizeze in laboratorul de chimie, poate fi predată si invăţată cu ajutorul programelor informatice dedicate indeosebi structurii substanţelor, mecanismelor de reacţie, etc, nesesizabile cu ochiul liber.          
Calculatorul permite o mai bună intuire a fenomenului studiat, pe baza repetării acestuia până la invăţarea deplină.
Este ştiut că in invăţământul tradiţional, o experienţă nu poate fi repetată in timpul predării datorită constrângerilor de timp si de material.
In noua tehnologie didactică, profesorul poate mai intâi experimenta in modelul clasic, simuland-o apoi pe calculator prin varietatea parametrilor  in limitele fenomenului studiat până la inţelegerea şi asimilarea deplină.
Varietatea modelelor din realitatea practică, permite concretizarea abstractului evidenţierea  mai rapidă a notelor comune esenţei fenomenului sau procesului studiat.
Prin intermediul programului didactic, profesorul realizează un permanent dialog intre “maşină” si cel care invaţă.
Folosirea calculatorului solicită un studiu aprofundat al temei si spirit de cercetare al elevului.
Calculatorul nu poate insă inlocui profesorul, dupa cum cartea nu poate face sa dispara lecţia de clasa si nici nu se poate substitui celorlalte mijloace de invăţământ.
Practica, arată ca pe măsura dezvoltării tehnicii si tehnologiei invăţământului, sarcinile scolii si profesorilor cresc.
Calculatorul poate să economisească timpul, elevii se pot corecta singuri cand greşesc, dar să nu uităm ca rolul profesorului este imens, deoarece elevii asimilează mai bine cand sunt puşi sâ se corecteze unii pe alţii ,când fiecare lucru neştiut de un elev creeaza o noua problemă.
Invăţarea cu calculatorul are deci un demers activ, sprijinit pe caracterul interactiv al dialogului om- masina.
Elevul invaţă fără emoţii, inhibiţia care apare in procesul ascultării tradiţionale , in faţa clasei şi a tablei dispare.
Munca cu calculatorul fixează atenţia, solicită concentrarea si beneficiează de aceasta la momentul oportun.
Uniunea europeana pune un mare accent pe imbunatatirea educaţiei prin adoptarea unor metode si tehnologii moderne, că şi prin colaborarea intre institutii.Consiliul Europei consideră difuzarea ITC promovează schimbări nu doar de ordin tehnologic, ci aduce cu sine noi moduri de comunicare si interacţiune intre oameni, companii, state, conducând la structuri economice si sociale noi si la noi căi de guvernare

BIBLIOGRAFIE
·            Neacşu I.,  Instruire şi învăţare, Bucureşti, Ed. Ştinţifică,1990;
·            Diaconu M. , Jinga I., Ciobanu O., Pescaru A.,Panduru M., Pedagogie, Bucureşti
·            Radu I.T., Învăţământul diferenţiat – Concepţii şi strategii, Bucureşti,Ed. Didactică şi Pedagogică, 1978;
·            Ghidul profesorului modern Ed Polirom , 2008
***




Totalul afișărilor de pagină