***
CALCULATORUL,
INSTRUMENT MODERN ÎN PREDAREA LECŢIILOR DE CHIMIE
Prof. chimie Micu Nicoleta
Liceul teoretic
Eugen Lovinescu, Bucuresti
Chimia este una din dintre disciplinele fundamentale care
face parte din planurile de invatamant.
Stiinţa chimiei este
reprezentată de grupul de informaţii care descriu structura şi compoziţia
materialelor din univers, modificările care pot apărea in structura şi
compoziţia acestor materiale şi relaţiile energetice implicate in aceste
modificări.
Evoluţia
chimiei ca ştiinţă, a fost marcată de descoperirea oxigenului (1774) de către
John Priestley şi a continuat cu epoca modernă in care asociem chimia cu
materialele plastice, cu detergenţii, săpunurile, ingrăşămintele chimice,
medicamentele, alimentele prelucrate, combustibilii atomici.
In conditiile contemporane ale dezvoltării rapide a
ştiinţei şi tehnicii se urmăreşte sporirea eficienţei formative a procesului de
invăţământ, prin antrenarea elevului in procesul asimilarii cunoştinţelor. Este
necesar ca elevul – din “obiect” care asimileaza stiinta- sa devina “subiect’’
care redescoperă ştiinţa iar metodele
folosite de el, pentru asimilarea cunoştinţelor , să devină metode de
cercetare. Rolul profesorului este ca in primii ani de şcoală să-i inveţe pe
copii ‘’să inveţe’’ (ca atitudine generală) şi apoi cum să inveţe utilizând
diverse tehnici de munca intelectualăAutoinstruirea presupune un anumit grad de
maturitate intelectuală si devine posibilă în perioada preadolescenţei şi
adolescenţei.
Astfel, utilizarea calculatorului in invăţământ va
conduce la deplasarea accentului de la un mediu de invăţare centrat pe profesor
la unul centrat pe elev, in care profesorii nu mai reprezintă sursa - cheie de
informaţie şi de transmitere a cunoştinţelor, ci colaboratori ai elevilor,
studenţilor, aceştia transformându-se din receptori pasivi de informaţie in
factori activi in propria lor educaţie.
Pentru a fi eficiente, mijloacele ICT (internet si
tehnologia comunicatiilor) trebuie combinate cu tehnologii şi metode
tradiţionale, astfel incât să conducă la imbunătăţirea actului de predare si de
invăţare, la partajarea cunoştinţelor si a informaţiei, la obţinerea unui grad
sporit de flexibilitate a invăţământului pentru a răspunde necesităţilor
sociale concrete, la scăderea costurilor educaţiei şi la imbunătăţirea
eficienţei sistemului de invăţământ
Pentru a sublinia rolul pozitiv al tehnologiilor
informationale in educatie , prezentam rezultatele psihiatrului William Glasser din Control theory in the classroom,
despre măsura in care reţinem informatiile in diferite contexte:
·
10% din ce
citim(un mediu
virtual ne pune la dispozitie un material bogat de lectura- documentatii,
prezentari, mesaje de e-mail sau de pe forumul de discutii)
·
20% din ce
auzim (materiale
audio sub forma de tutoriale sau incluse in diverse teste online)
·
30% din ce
vedem (materiale
video, organizare vizuala atenta a tuturor informatiilor)
·
50% din ce
auzim si vedem ( videoconferintele ofera posibilitatea unor discutii in timp real)
·
70% din ce
discutăm cu altii (un mediu virtual ne ofera multiple posibilitati de participare la discutii
cu profesorii sau colegii)
·
80% din ce
experimentăm (majoritatea
disciplinelor cer realizarea de proiecte in care elevii sa-si valorifice
cunostintele si creativitatea)
·
95% din ce ii
invatam pe alţii (aceasta presupunand o intelegere clara si o buna organizare a ceea ce
urmeaza a fi predat)
Activităţile
şcolare care pot fi realizate cu ajutorul calculatorului ca instrument de lucru sunt următoarele:
1.
realizarea
sau analiza unui document scris, de orice natura(referat sau portofoliu) cu
ajutorul unui editor de text;
2.
prezentarea informaţiei sub forma grafică sau
realizarea unor desene;
3.
efectuarea unor calcule numerice in scopul formarii
deprinderilor de calcul, de prelucrare a unor date;
4.
realizarea si utilizarea unor baze de date;
5.
invăţarea unui limbaj de programare;
6.
laborator de chimie asistat de calculator;
7.
conceperea unor teste,lucrari de laborator,lecţii de
către profesor;
8.
realizarea unor modele spaţiale a particulelor
studiate(atomi, ioni, molecule, reţele atomice, ionice, moleculare)
Ca mediu care intervine in procesul instructiv se disting două
modalităţi de utilizare a calculatorului:
1.
modul direct in care calculatorul indeplineşte sarcina de
predare, prin intermediul unui soft educaţional;
2.
modul indirect in care calculatorul functionează ca
manager al instruirii.
Modul indirect constă in utilizarea calculatorului pentru
controlul si planificarea instruirii(Computer Manager Instruction-C.M.I).In
acest caz, calculatorul preia o parte din sarcinile profesorului ca manager al
instruirii:
-prezintă elevului obiectivele
operaţionale si părţile componente ale lecţiei;
-atribuie sarcini de lucru specifice,
din manualul sau caietul de lucru asociat disciplinei de invatamânt respective;
-aplică teste pentru stabilirea
progresului elevului in raport cu obiectivele prestabilite;
-inregistrează si raportează rezultatele
obţinute la teste;
-prescrie, in funcţie de rezultatele
obţinute la un test diagnostic, secvenţele pe care trebuie sa le studieze la un
anumit elev in continuare.
Utilizarea calculatorului in activitatea de instruire
conduce la dezvoltarea unor forme de organizare a instruirii care nu sunt
posibile cu ajutorul metodelor si mijloacelor traditionale. Posibilitaţile calculatorului de
prelucrare, inregistrare si regăsire a informaţiei determină introducerea
situaţiilor in care elevul dobandeşte cunoştinţe si competenţe in mod autonom,
in conformitate cu interesele si aspiraţiile proprii.
Pentru ca prezentarea secvenţelor să nu devina
plictisitoare si pentru a sprijini elevul in organizarea activităţii sale de
invăţare-evaluare, materialul este impărtit in mai multe module, fiecare putând
fi parcurs intr-un interval de 15-20 min.
De asemenea, se oferă acces la diverse informaţii
necesare indeplinirii sarcinilor de lucru propuse elevului.
Drumul parcurs de catre elev este determinat intr-o mare
măsura de initiaţiva elevului care invaţă. O investigaţie poate fi orientată
spre atingerea unor scopuri precise sau poate fi o explorare.
Modele interactive(softurile de simulare)permit elevilor
să observe pe ecranul monitorului un model al procesului, fenomenului sau
instalaţiei reale.
Elevii pot modifica valorile unor parametrii, observa
influenţele acestor modificări asupra desfăşurarii procesului sau fenomenului.
In unele cazuri, modelul interactiv poate inlocui experimental real, in special
in vazul in care acest experiment este periculos sau necesită aparatura scumpă.
Modele interactive asigură o economie de timp in pregătirea lecţiilor si in
timpul lectiilor. Cu ajutorul lor, profesorul poate prezenta fenomenele,
procesele mult mai intuitive si poate demonstra unele particularităţi ale
proceselor si fenomenelor.
Aceasta duce la cresterea interesului elevilor pentru
chimie si favorizează intelegerea mai profundă a lor.
Modelele
computerizate ale lucrărilor de laborator imita lucrările efectuate de elevi in
laborator.
Spre deosebire de softurile de simulare, ele prezinta
tabele electronice pentru notarea rezultatelor obţinute in urma efectuării
experimentului, subprograme pentru constructia graficelor, pentru prelucrarea
rezultatelor, registru electronic in care se trec automat notele elevilor pentru lucrarile
efectuate.In laborator, calculatorul este folosit pentru achiziţia,
reprezentarea şi analiza datelor experimentale.
Chimia, cu toate ca este o stiinţă a naturii cu o
pregnantă tentă experimentală,procesul de predare-invăţare fiind necesar sa se
realizeze in laboratorul de chimie, poate fi predată si invăţată cu ajutorul
programelor informatice dedicate indeosebi structurii substanţelor,
mecanismelor de reacţie, etc, nesesizabile cu ochiul liber.
Calculatorul permite o mai bună intuire a fenomenului
studiat, pe baza repetării acestuia până la invăţarea deplină.
Este ştiut că in invăţământul tradiţional, o experienţă
nu poate fi repetată in timpul predării datorită constrângerilor de timp si de
material.
In noua tehnologie didactică, profesorul poate mai intâi
experimenta in modelul clasic, simuland-o apoi pe calculator prin varietatea
parametrilor in limitele fenomenului
studiat până la inţelegerea şi asimilarea deplină.
Varietatea modelelor din realitatea practică, permite
concretizarea abstractului evidenţierea
mai rapidă a notelor comune esenţei fenomenului sau procesului studiat.
Prin intermediul programului didactic, profesorul
realizează un permanent dialog intre “maşină” si cel care invaţă.
Folosirea calculatorului solicită un studiu aprofundat al
temei si spirit de cercetare al elevului.
Calculatorul nu poate insă inlocui profesorul, dupa cum
cartea nu poate face sa dispara lecţia de clasa si nici nu se poate substitui
celorlalte mijloace de invăţământ.
Practica, arată ca pe măsura dezvoltării tehnicii si
tehnologiei invăţământului, sarcinile scolii si profesorilor cresc.
Calculatorul poate să economisească timpul, elevii se pot
corecta singuri cand greşesc, dar să nu uităm ca rolul profesorului este imens,
deoarece elevii asimilează mai bine cand sunt puşi sâ se corecteze unii pe
alţii ,când fiecare lucru neştiut de un elev creeaza o noua problemă.
Invăţarea cu calculatorul are deci un demers activ,
sprijinit pe caracterul interactiv al dialogului om- masina.
Elevul invaţă fără emoţii, inhibiţia care apare in
procesul ascultării tradiţionale , in faţa clasei şi a tablei dispare.
Munca cu calculatorul fixează atenţia, solicită
concentrarea si beneficiează de aceasta la momentul oportun.
Uniunea europeana pune un mare accent pe imbunatatirea
educaţiei prin adoptarea unor metode si tehnologii moderne, că şi prin
colaborarea intre institutii.Consiliul Europei consideră difuzarea ITC
promovează schimbări nu doar de ordin tehnologic, ci aduce cu sine noi moduri
de comunicare si interacţiune intre oameni, companii, state, conducând la
structuri economice si sociale noi si la noi căi de guvernare
BIBLIOGRAFIE
·
Neacşu I., Instruire şi învăţare, Bucureşti,
Ed. Ştinţifică,1990;
·
Diaconu M. , Jinga I., Ciobanu O.,
Pescaru A.,Panduru M., Pedagogie, Bucureşti
·
Radu I.T., Învăţământul diferenţiat
– Concepţii
şi strategii, Bucureşti,Ed. Didactică şi Pedagogică, 1978;
·
Ghidul profesorului modern Ed
Polirom , 2008
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu