***
CALCULATORUL ÎN PREDAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR
Învăţător Corneanu
Alina Aurelia
În
învăţământul primar, cadrul didactic (învăţătorul) în conformitate cu principiul
care afirmă că învăţătorul cunoaşte particularităţile de vârstă, individuale şi
de grup şi le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare -
învăţare - evaluare îşi adaptează continuu demersurile în funcţie de evoluţia
copilului şi contextele de manifestare ale acestuia.
Astfel, o
problemă importantă în învăţământul primar şi nu numai, o reprezintă
eficientizarea procesului de predare.Întrebarea care se pune este: Cât de util
este calculatorul în acest proces ? Este el o necesitate ?
Noile
tehnologii pentru tratarea şi transmiterea informaţiilor influenţează în toate
sferele de activitate maniera de a comunica şi de a interacţiona. La nivelul
învăţământului problema esenţială o constituie înţelegerea corectă a acestor
resurse educaţionale. Prin varietatea conţinutului informaţional şi varietatea
suportului ele pot fi un instrument eficient în predare, învăţare când sunt
subordonate unei concepţii/viziuni pedagogice clare. El nu elimină rolul
cadrului didactic, ci îmbogăţeşte instrumentele pedagogice în concordanţă cu
finalităţile fiecărui ciclu de învăţământ.
Printr-o
utilizare simplă se permite dezvoltarea unei culturi a informaţiei
info-cultură, constând din cunoaşterea posibilităţilor oferite de calculator,
comunicarea generalizează între oameni şi grupuri, accesul la demersuri
(lecţii, exerciţii, prezentări).
Atunci când
se proiectează demersul pedagogic prima întrebare pe care şi-o pune educatorul
este: Ce obiective urmărim ? în continuare se stabilesc strategiile didactice
pentru realizarea integrală a obiectivelor propuse precum şi mijloacele ce
urmează a fi folosite. Etapele în proiectare sunt
1.
formularea clară a obiectivelor;
2.
realizarea sarcinilor de lucru pentru elevii care să permită
formare/dezvoltarea comportamentelor prevăzute ca obiective;
3.
structurarea unei strategii prin definirea specificului unei secvenţe;
4. alegerea
optimă a tehnologiilor pentru fiecare secvenţă. In această etapă va fi realizat
şi soft-ul necesar;
5.
stabilirea modului de evaluare.
Atunci când
învăţătorul îşi proiectează activitatea didactică va ţine cont de momentul în
care vrea să aplice tehnologia informaţiei în predare, adică când utilizarea
calculatorului este necesară pentru atingerea obiectivelor propuse, adică:
- modul în
care Tehnologia Informaţiei oferă accesul la informaţii;
- modul în
care Tehnologia Informaţiei îoi poate ajuta să demonstreaze, să explici diverse
aspecte;
- modul în
care tehnologia Informaţiei ajută să analizeze modele existente, să comunice,
să caute informaţii;
De asemenea,
învăţătorul trebuie să ştie modul în care Tehnologia informaţiei poate fi
folosită pentru atingerea obiectivelor, metode de evaluare a progresului la
disciplină, metode de evaluare a reuşitei lecţiei, impactul pe care îl are
tehnologia informaţiei în cadrul lecţiei.
Introducerea
calculatorului în procesul de invăţamânt măreşte calitatea învăţării şi permite
includerea noţiunilor într-un corp coerent de informaţii.
Algoritmizarea,
modelarea, simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea
lecţiilor asistate de calculator.Calculatorul poate fi folosit în procesul de
predare integral sau numai în anumite secvenţe ale lecţiei. El nu înlocuieşte
învăţătorul, ci preia funcţii din activitatea de instruire precum şi momente
din munca elevului.
De exemplu:
a) la o
lecţie de geografie, clasa a IV-a, la lecţia " Forme de relief ",
calculatorul poate fi utilizat la rezolvarea unor sarcini de lucru în etapa de
fixare a noţiunilor (diferenţierea grupelor de munţi, elemente de floră, faună,
etc);
b) la o
lecţie de matematică, " Figuri geometrice " se pot oferi ca sarcini
de lucru:
1.
recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice;
2.
stabilirea legăturii între cuvinte cheie şi figurile respective;
3. desenarea
a două pătrate în interiorul unui cerc;
4. calculul
ariilor unor figuri geometrice folosind
pătrate cu latura de 10
mm;
5. colorarea
diferită a interiorului şi exteriorului unor figuri geometrice;
Cooperarea
dintre elevi este cea mai aptă să favorizeze schimbul de idei şl discuţia,
adică, toate condiţiile care contribuie la educarea spiritului critic.Învăţarea
prin cooperare presupune:
-
stabilirea
grupurilor;
-
stabilirea
sarcinilor de învăţare;
-
stabilirea modului
în care se face evaluarea;
-
stabilirea
responsabilităţilor în fiecare etapă;
-
dirijarea
activităţii echipelor;
-
evaluarea elevilor
în cadrul echipelor.
Învăţarea
prin cooperare, asigură un transfer de informaţii între învăţător şi elevi,
spre deosebire de învăţământul tradiţional, unde transferul se realiza de la
învăţător la elevi, iar învăţătorul era singurul responsabil de realizarea
obiectivelor.La învăţarea prin cooperare, elevii sunt implicaţi în fixarea
obiectivelor de învăţare. Elevii sunt încurajaţi în a cunoaşte opinia
fiecăruia, în a-şi dezvolta gândirea critică.
Esenţial în
acest tip de învăţare este formarea echipelor. Pentru o învăţare productivă
condiţiile pe care o echipă trebuie să le îndeplinească sunt:
a) să fie
bine structurată şi organizată spre un scop;
b)
organizarea clară a lucrului în grup în ceea ce priveşte obiectivele,
specializarea pe sarcini a membrilor grupului, adaptarea la nevoile
individuale;
c) alegerea
unei sarcini de grup bine definită.
Învăţarea
prin cooperare este benefică permiţând elevilor să înveţe, să asculte reciproc,
să înveţe să ofere argumente, să pună de acord informaţiile cu ale
partenerilor, să depăşească fenomenul de izolare.Activităţile specifice muncii
prin cooperare sunt: o munca independentă; o activităţi experimentale;
Angajarea elevilor în sarcini multidisciplinare; participarea interactivă a
elevilor; învăţarea bazată pe metode euristice; modificarea rolului
învăţătorului şi al elevilor.
Planul
pentru învăţământul primar, permite introducerea disciplinelor opţionale. C.D.Ş
–ui permite modernizarea demersului didactic prin faptul că pot fi concepute
teme, module şi proiecte trans-disciplinare ale căror conţinuturi sunt
structurate de învăţătorul clasei funcţie de particulartăţile colectivului de
elevi.
Tehnologia
informaţiei va fi o disciplină transcurriculară care reuneşte obiective de referinţă
de la ariile limbă şi comunicare, ştiinţe, arte, etc. Pornind de la obiective
ca: dezvoltarea capacităţilor de comunicare, a mesajului oral şi scris;
dezvoltarea capacităţlor de exprimare scrisă; dezvoltarea capacităţilor de
recunoaştere a culorilor. Se poate propune un opţional “Creativitate şi
calculator”, în care pe lângă familiarizarea elevilor cu calculatorul
(identificarea componentelor, exploatarea modului de funcţionare a
echipamentelor), familiarizarea cu pachetul Power Point, pot fi propuse teme
individuale sau pe grupe cu aspect interdisciplinar.:realizarea unui dicţionar
cu literele alfabetului în imagini; studiul ariilor figurilor geometrice;
realizarea nui dicţionar cu autori şi opere; prezentarea oraşului în text şi
imagini; prezentarea unor etape din existenţa poporului român (viaţa unor
domnitori, lupte, războaie, etc). Exemplele pot continua şi temele propuse ca
proiecte depind de inventivitatea învăţătorului.
Noile roluri
pe care le implică profesia de educator impun o pregătire iniţială şi continuă
corespunzătoare realizată pe de o parte prin creşterea ponderii problematicii
privind învăţarea şi pe de altă parte includerea unor secvenţe privind noile
tehnologii informatice.
BIBLIOGRAFIE:
·
Evaluarea continuă
a elevilor şi examenele, LANDSHERE,G,
E.D.P. Bucureşti 1975
·
Ghidul
dumneavoastră pentru Microsoft,Office, Professional pentru Windows 2000,
MARQUIS , A; COURTER,G; Ed.All Educaţional,Bucureşti,1998
·
Învăţarea
eficientă, JINGA,I; NEGREŢ,L , Editis
Bucureşti,1994
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu