Legenda lui Narcis

Mitul frumosului Narcis Legenda lui Narcis este una dintre cele mai celebre si mai fascinante povesti oferite lumii de mitologia elena. Conform legendelor grecesti, Narcis este simbolul iubirii de sine, iar Narcisele ar fi aparut in momentul mortii acestuia. In mitologia vechilor greci, Narcis era un tanar deosebit de frumos si de singuratic, fiul nimfei Liriope si al raului Cephios. Ghicitorul Cefise prezice ca baiatul va trai pana la o varsta inaintata daca nu se va privi niciodata pe sine. Odata cu trecerea timpului Narcis se transforma intr-un tanar deosebit de frumos si atragator. De aceea reuseste sa starneasca cele mai infocate iubiri. Frumusetea sa uimitoare face ca femeile care il priveau sa se indragosteasca iremediabil de el. Cu toate acestea, Narcis era insensibil la toata afectiunea lor. Dar frumusetea lui atrage nu doar privirea femeilor, ci si pe cea a barbatilor. Astfel, se spune ca multi dintre barbatii care l-au vazut pe Narcis s-au indragostit de el. Din cauza disperarii, chiar si prietenul sau Aminias se sinucide. Nici aceasta sinucidere a lui Aminias nu il misca pe Narcis, acesta ramanand insensibil. Tot ceea ce ii place sa faca este sa vaneze si sa se preocupe de propria persoana. Se spune ca de frumusetea lui s-ar fi indragostit si multe nimfe, dar nici una din ele nu putea spera ca dragostea ii va fi impartasita, pentru ca Narcis nici macar nu le remarcase. Nimfele sunt alte creatii ale mitologiei grecilor, fiind simbolizate adesea pe jumatate goale. Ele intrupeaza frumusetea si delicatetea izvoarelor, a padurii, a intregii naturi. Protejeaza tot ce este tanar si asigura rodnicia pamantului. In majoritate fiice ale lui Zeus, acestea isi petrec majoritatea timpului in grote. Canta, danseaza si fac parte din Curtea marilor zei si zeite, precum Artemis. Nu sunt nemuritoare, insa viata lor dureaza cateva secole. Multe nimfe se indragostesc de el, printre care si nimfa Echo. Aceasta este blestemata de Hera, sotia lui Zeus deoarece l-a ajutat pe stapanul Olimpului sa o insele. Nimfa a tinut-o de vorba pe Hera in timp ce Zeus o insela. Afland de acest lucru, Hera a pedepsit-o pe Echo, luandu-i glasul, lasand-o sa scoata numai sunele scurte. Echo il urmareste pe Narcis in padurea unde acesta vana. Simtindu-i prezenta, Narcis intreba cu glas tare cine este in padure. Nimfa nu poate decat sa scoata ecoul spuselor lui Narcis (astfel se spune ca s-a nascut ecoul). Disperata ca nu poate sa comunice cu Narcis, Echo se arunca in bratele sale. Surprins, tanarul fuge, iar nimfa, ranita de acesta respingere nu mai vrea sa traiasca si moare.  Astfel, fetele si nimfele indragostite peste masura si respinse cer razbunare. Narcis a fost blestemat de zeita razbunarii Nemesis sa nu poate iubi niciodata pe nimeni si sa se indragosteasca de el insusi. Acest lucru se si infaptuieste si Narcis se indragosteste de propria sa reflectie in apa. Dorind sa isi imbratiseze propria reflexie in apa, Narcis cade in apa si se ineaca. Nimfele au venit sa il planga si l-au transformat intr-o floare galbena, care sa le aminteasca mereu de iubitul lor. Astfel au aparut Narcisele, flori galbene, care isi tin capul in jos asemenea lui Narcis care se oglindea in apa. Narcis a murit deoarece nu a vrut sa se daruiasca. In prezent exista chiar si in dictionar cuvantul „narcisism” care reprezinta o admiratie si dragoste exagerata fata de propria persoana fizica, care constituie adesea o stare patologica.   Legenda lui Narcis si Narcisa O alta versiune a legendelor mitologice grecesti relateaza ca Narcis avea o sora geamana, Narcisa, care se inecase intr-un lac. Intr-o zi, cand acesta s-a aplecat sa bea apa dintr-un izvor, reflectia chipului sau il face sa creada ca Narcisa se uita la el. Astfel el moare de durere langa apa, deoarece nu ajunge la sora lui. Finalul este acelasi: Narcis moare, nimfele il jelesc si trupul lui se transforma in floarea numita narcisa.