... Cum să devenim părinți mai buni?             Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană s-au ingrosat rândurile românilor care încearca să-și construiască un viitor muncind pe tărâmurile străine ale  făgăduinței. Acasă, in Romania, copiii lor, rămasi în grija unui bunic, unchi, vecin, de multe ori nepriceput sau indiferent se  maturizeaza mai repede. Sunt şi cazuri în care copilul cel mare de vârsta adolescenţei este şi tată şi mamă, avînd grijă de fraţii lui mai mici. În situaţii extreme copilul rămîne total abandonat şi autorităţile trebuie să aibă grijă de el. Disparitia persoanei care ii supraveghea duce la  schimbarea comportamentului copiilor ca urmare a ruperii sistemului de reguli stabilit, verbal sau nu, între ei si părinți.          Multi copii conștiincioși la școală ajung chiulangii, fete cuminti o iau pe căi greșite,  băieti ascultători se apucă de fumat, baut sau, mai rau, devin bătăusi. Iar când părintii se intorc, nu le vine a crede ce găsesc acasă! Si regretele sunt tardive. Daca-i numărăm pe românii plecați la muncă in tările Uniunii Europene, atunci vedem că acasă rămane o generație întreagă. Mulți la vârsta copilăriei sau adolescentei. Ei sunt generatia "Singur acasa".             Există o problemă extrem de delicată care se ridică: ar fi mai bine ca părintii să rămână acasă și să nu aibă bani pentru educatie si ingrijire, sau e mai bine să plece, eliminînd problemele financiare, însă să rămînă copii în grija altor persoane sau doar cu un părinte.  Nimeni nu poate impune unei familii ce să facă, dar trebuie evidenţiate consecinţele psihologice care apar ca urmare a absenţei numai a unuia din părinţi pe o perioadă mai lungă. Copilul suferă de disciplină, de lipsa de limitare.            Altfel, se creează la copii sentimentul abandonului şi este posibil ca odată ajunşi la maturitate să abandoneze şi ei pe copii lor ca un fel de protest şi ca răzbunare împotriva propriilor părinţi.               Consecințe ale abandonului copiilor:                  - dezvoltă diverse tulburări de comportament, mergând de la  indisciplină, la conflicte cu colegii, absenteism şcolar,                  -  agresivitate, delincvenţă,  tutun, alcool tendinţă de marginalizare                  -  alegerea unor prieteni nepotriviţi, apartenenţă la grupuri negative;                  -  comiterea unor infracţiuni;                   -risc sporit de abandon şcolar;                   -dezinterespentruinvățătura;                  -  nu ascultă de parintele/tutorele legal;                  -  acumularea de foarte  multe absenţe;                  -  nu se înţeleg cu colegii  şi nu reuşeşc să se integreze în colectiv;                  -  dezinteres pentru învățătura;                  -  riscul ca aceşti copii să sufere atît de mult din cauza lipsei părinţilor, încât să se îmbolnăvească.                       Ce spun păriții?               Părinţii nu sunt foarte receptivi la - sunt interesaţi doar de faptul că asigură din punct de vedere financiar nevoile copilului. Puțini părinţi renunţă la banii pe care îi cîştiga în străinătate ca să fie alături de copil.Mulţi spun: «copilul meu este puternic», «copilul meu va trece prin asta», «cînd mă voi întoarce îi voi fi alături».               Trebuie consiliați părintii ca să inteleagă că plecatul la munca in străinatate , oricât de dur ar suna, este o formă de abandon care generează traume care îi vor afecta pe copii pe toată durata vieţii. Dezamăgirile de acum au un efect nociv, urmând să fie resimţite, ulterior, la vârsta maturităţii, prin incapacitatea de a face faţă încercărilor vieţii.               Astfel în acest an scolar, Scoala cu cls I-VIII Ghidici prin intermediul Fundației Holt  Romania și Organizației UNICEF  lansează un program de educatie parentală apreciativă - Cum să devenim părinți mai buni?-  program menit să dezvolte abilitătile părinților pentru a putea face fată cu success condițiilor in continuă schimbare a societății actuale. In cadrul acestui program, părintii vor invăta, în primul rând, cum să aiba grijă de ei insisi, cum să facă față stresului și furiei, să iși dezvolte abilități de comunicare, disciplinare pozitivă si tratare a comportamentelor solicitante. Obiectivele acestui program sunt:1. Încurajarea  participanților  să-si studieze mai in amanunt viața si modul in care ei relationează cu copiii lor; 2. Descoperirea unei  game mai largi de alternative pozitive si eficiente pentru rolul de parinte;3.  Dezvoltarea unei   rețele de sprijin social împreună cu alți părinti. Educaţia parentală urmăreşte reducerea gradului de vulnerabilitate al persoanelor şi înseamnă un transfer de competenţe de la specialist către familie. Intervenţia personalizată a asistenţei sociale în mediul familial pune accent pe relaţia dintre specialist si familie, pe modalităţile practice prin care acesta sprijină şi ajută persoanele care au nevoie, pe reducerea gradului de dependenţă care se poate dezvolta faţă de specialist. Intervenţia de grup presupune o viziune interactivă care urmăreşte să dizolve sistemul care generează anumite probleme, aceasta înseamnă de fapt schimbarea modului de a gândi al oamenilor. Prof. Stănărîngă Carmen Școala cu cls I-VIII Ghidici ...