Boboteaza, Datini Traditii, Obiceiuri

Boboteaza, Datini Traditii, Obiceiuri  Ziua de 6 ianuarie a fiecărui an are o semnificaţie foarte importantă pentru creştini: este ziua în care IIisus Hristos apare şi se dezvăluie lumii. Sărbătoarea Bobotezei, care evocă botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Ioan, mai este cunoscută şi cu denumiri precum Epifania, Teofania, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat. Cel considerat Înaintemergătorul lui IIisus Hristos, Ioan, era un pustnic care prevestea venirea Mântuitorului şi care, în consecinţă, îi îndemna pe iudei la pocăinţă. Locuitorii din Ierusalim îl considerau proroc şi se adunau în jurul lui pentru a-i asculta predicile. Ritualul de purificare practicat de Ioan era botezul în apele Iordanului, cel numit Botezătorul cerându-le iudeilor ca, înainte de botez, să se pocăiască. Ioan le spunea că el îi botează doar cu apă, dar că acela care va veni după el, IIisus Hristos, îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. În Evanghelia lui Matei se spune că Mântuitorul a venit din Galileea la Ioan şi i-a cerut să-l boteze. „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, i-a spus atunci Ioan lui IIisus. „Din ceruri se coboară Duhul Sfânt” „Mântuitorul Iisus Hristos este în apele Iordanului când a fost botezat de sfântul Ioan Botezătorul. Atunci, din cer s-a auzit vocea lui Dumnezeu, care spune «Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit», şi se coboară din ceruri Duhul Sfânt sub chipul porumbelului”, ne-a explicat preotul Ştefan Stanciu momentul botezului Mântuitorului. În acest fel s-a săvârşit ieşirea lui Iisus Hristos pentru prima dată în lume, sărbătoare care se mai numeşte şi Arătarea Domnului. Acest eveniment este semnalat încă din secolul III, în Constituţiile Apostolice Boboteaza figurând printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşte. Focuri pentru alungarea forţelor răului În tradiţia românească, Boboteaza este sărbătoarea purificării naturii şi în special a apelor de forţele răului. Manifestările specifice acestei zile sunt diferite în funcţie de regiune, însă au ca numitor comun rolul de curăţire şi de îndepărtare a răului. Există credinţa că în această perioadă animalele vorbesc şi au puteri neobişnuite, iar pentru alungarea duhurilor rele se afumă grajdurile, se aprind focuri pe câmp şi se fac colinde însoţite de tot felul de zgomote şi strigături. În tradiţia ortodoxă se obişnuieşte să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Bărbaţii, luaţi pe sus şi duşi la râu Unul dintre cele mai populare obiceiuri de Bobotează era odinioară „iordănitul femeilor”. În regiunile din nord, femeile se adunau acasă la cineva, aduceau mâncare şi băutură, iar după ce se ospătau cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe uliţele satului, îi luau pe sus pe bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau că îi aruncă în apă. De asemenea, în noaptea de Bobotează se crede că fetele îşi visează ursitul. Tinerele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc sau, în alte cazuri, îşi pun busuioc sub pernă. O altă superstiţie spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se vor mărita în acel an. Aruncarea crucii în apă Cel mai cunoscut obicei al zilei de Bobotează este aruncatul crucii în apă. Preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune către un lac sau un curs de apă după liturghie. Există în anumite regiuni obiceiul ca vânătorii şi pădurarii satului să împuşte peste ape ca să alunge duhurile necurate, iar dacă este frig se face o cruce de gheaţă care se pune la locul slujbei de lângă apă. La sfârşitul acestor obiceiuri, preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar cei mai curajoşi bărbaţi se aruncă în apă pentru a o recupera. Gerul Bobotezei ne ocoleşte În ultimele zile, vremea a fost frumoasă, cerul senin şi temperaturile au depăşit 10 grade Celsius. De Bobotează, meteorologii anunţă însă că vremea se va înrăutăţi. Cerul va fi mai mult noros, iar în prima parte a zilei va ploua. Temperatura maximă nu va depăşi valoarea de 6 grade Celsius, în timp ce minima va fi de doar 2 grade Celsius. „Se obişnuieşte ca de Bobotează, după liturghie, să se facă o slujbă de sfinţire a apei, aşa zisa Aghiasmă Mare. Este o slujbă specială care se săvârşeşte doar în această zi.” - Preotul Ştefan Stanciu