INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (IAC)/ Bancă Bianca/

... INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (IAC) Bancă Bianca Şcoala cu clasele I-VIII Ghidici 1. Introducere Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi şi studenţi, deja obisnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul este o cerinţă intrinsecă. Calculatorul este perceput pe rând, ca o jucărie, o unealtă, o resursă de informaţii. A intrat deja în obişnuinţa zilnică utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.  Conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul include:  -predarea unor lecţii de comunicare de cunoştinţe;  -aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe;  -verificarea automată a unei lecţii sau a unui grup de lecţii. Numită de unii ca “inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”, instruirea asistată de calculator (IAC) contribuie la eficienţa instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ.  Interacţiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând  chiar configuraţie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în activităţile de instruire.  Modernizarea pedagogică implică deci, existenţa echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) şi a capacităţii de adaptare a lor, de receptare şi valorificare în mediul instrucţional. 2. Tehnologia în procesul de învăţământ Pe lângă hardware şi software, tehnologia înseamnă şi alte resurse de informare, exceptând profesorul ca furnizor de cunoştinte. Comunicarea cu specialişti, acces la biblioteci virtuale, articole ştiinţifice sunt posibilităţi ce se oferă celui ce vrea să se informeze, prin utilizarea facilităţilor oferite de legătura la reţeaua globală, INTERNET şi a aplicaţiilor specifice acesteia. 3. Elevii în centrul propriei lor învăţări şi tehnologii  Şcoala trebuie să ţină pasul cu tehnologia, să înţeleagă şi să anticipeze impactul asupra modului de învăţare. Calculatoarele au fost incorporate în programele educaţionale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate şi flexibilitate mai mare dar şi individualitate în clasă. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturală dintre  elevi/studenti şi Internet a dat naştere mai multor proiecte orientate spre elevi, iniţiate de elevi, conduse de elevi. Învăţarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învăţare. Elevii, participanţi activi, îşi imprimă ritmul propriu şi propriile strategii. Modalitatea de învăţare este individualizată nu standardizată.  Învăţarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învăţarea focalizată pe particularităţile fiecărui individ (ereditate, experienţă, perspective, pregătire, talente, capacităţi şi nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtăşire a cunoştinţelor respective (cea mai bună informaţie ce se furnizează, stimularea motivaţiei, învăţării şi acumulării de cunoştinţe de către toţi elevii). 4. Consecinţe pedagogice ale IAC  Acomodarea încă din şcoală cu tehnica de calcul influenţează formarea intelectuală a elevilor, prin:  - Stimularea interesului faţă de nou. Legea de bază ce guvernează educaţia asistată de calculator o reprezintă implicarea interactivă a elevului în acţiunea de prezentare de cunoştinţe, captaindu-i atenţia subiectului şi eliminând riscul plictiselii sau rutinei. - Stimularea imaginaţiei. De la jocurile pe calculator care dezvoltă abilităţi de utilizare, imaginaţie şi viteză de reacţie într-o prezentare grafica atractivă, maturizandu-se elevul, studentul începe să folosească calculatorul să creeze propriile produse soft. - Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare organizate secvenţial, organizarea logică a raţionamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc câştig în profunzimea şi rapiditatea judecării unei probleme. - Simularea pe ecran a unor fenomene şi procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înţelegerea acestora. - Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple - Formarea intelectuală a tinerei generaţii prin autoeducaţie - Cerinţe pentru realizarea IAC:              a)dotarea cu echipament;              b)profesorul trebuie să aibă şi cunoştinţe de informatică - Elevul învaţă în ritm propriu, fără emoţii şi stres care să-i modifice comportamentul - Aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute 5. Noţiuni, concepte utilizate în IAC Sistemul IAC (Instruire Asistată de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe şi destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informaţie însoţită de achiziţionarea de noi operaţii şi deprinderi. Softul educaţional(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat în procesul de învăţare. Courseware este un pachet care cuprinde un soft educaţional, documentaţia necesară (indicaţii metodice şi descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) şi eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exerciţii propuse, etc). Trăsăturile generale ale softului educaţional:        - este conceput pentru a învăţa           - trebuie să asigure interacţiunea flexibilă elev-computer sau computer-profesor        - se adaptează în funcţie de caracteristicile individuale ale utilizatorului. Clasificarea softului educaţional după funcţia pedagogică specifică în cadrul unui proces de instruire: a)Prezentarea interactivă de noi cunoştinţe (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocită a calculatorului în procesul predării şi a lecţiilor de laborator. Materialul de învăţat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacţiune. După cum această interacţiune este condusă de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, căutare). Tutorul preia una din funcţiile profesorului şi poate fi proiectat astfel:              -precizează una sau mai multe secvenţe de informaţii;              -solicită elevului să răspundă la o întrebare, să rezolve un exerciţiu;              -prezintă aprecierea răspunsului şi trece la o altă secvenţa în funcţie de răspunsul elevului. Materialul poate fi împărţit pe capitole care să nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informaţii adiacente. Softul de investigare reprezintă o formă evoluată de interacţiune instrucţională, în care elevului nu i se oferă informaţiile că atare ci un mediu prin care elevul să poată extrage informaţiile care îl interesează pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat şi de gradul de iniţiere al celui care învăţa. b) Exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) când subiectului i se pun la dispoziţie programe specializate care-l ajută să fixeze cunoştintele şi să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsului elevului. Exerciţiile pot fi propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleator sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru. c) Verificarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenţa unor programe capabile să testeze nivelul de însuşire a cunoştinţelor prin evaluarea răspunsurilor. O interfaţă grafică prietenoasă va afişa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsului. Programele de testare pot fi incluse în lecţia curentă sau în lecţii recapitulative. Modul de construire a unui test depinde de numărul de chestiuni de test (care se stabilesc în funcţie de timpul de administrare şi de nivelul de şcolarizare) şi de numărul de concepte, procedee a căror însuşire va fi verificată. d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe oferă posibilitatea observării modelului în care se schimbă comportamentul sistemului în funcţie de modificările operate (schimbarea parametrilor, condiţiilor) ceeea ce facilitează înţelegerea fenomenului şi nu implică riscurile şi cheltuiala fenomenului real.  Trebuie reţinut faptul că prin răspăndirea şi diversificarea IAC rolul dascălului va suferi modificări. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutină, dar sarcinile lui se amplifică prin faptul că va trebui să realizeze programe sau să  elaboreze proiecte de programe şi să le adapteze la cerinţele procesului educativ. Procesul educaţional se va descentraliza, transformându-se dintr-un sistem centrat pe profesor, într-unul centrat pe subiecţi. Dar, oricât de complete ar fi programele, profesorul rămâne maşina perfectă de predat. ...