Persoane interesate

miercuri, 4 ianuarie 2012

IMPORTANŢA PREZENTĂRILOR POWER POINT ÎN PREDARE



***
UTILIZAREA PREZENTĂRILE POWERPOINT ÎN PROCESUL
DE PREDARE – ÎNVĂŢARE

Prof. Dumitraşcu Gabriela
Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava

Utilizarea programului PowerPoint în procesul predării este din ce în ce mai frecventă, oferindu-le atât profesorilor cât şi elevilor posibilitatea de a transmite şi de a recepta informaţiile într-un mod mai profesional, mai plăcut.
                Prezentările PowerPoint sunt uşor de realizat, de actualizat şi foarte eficiente în crearea unui efect vizual asupra prezentării, dar totuşi pot să nu aibă succesul scontat, chiar şi pentru un prezentator cu experienţă.
                Prin programul   PowerPoint ni se oferă posibilitatea de a completa în mod surprinzător informaţia spusă, scopul final al programului fiind acele de a ajuta la fixarea de noi cunoştinţe într-un anumit domeniu şi de a forma noi abilităţi. Materialul prezentat verbal este completat de suportul vizual scris.
                Texte, grafice, tabele, efecte, toate pot fi introduse fără greutate într-o prezentare care va avea nu doar o înfăţişare mai interesantă şi un impact mai mare, posibilităţile de reţinere a informaţiei fiind mult mai sporite.
                Prezentatorul, care probabil s-a pregătit îndelung pentru a pune la dispoziţia publicului o prezentare pe cât de utilă pe atât de captivantă, va dori ca atenţia auditoriului să fie îndreptată asupra sa pe tot parcursul prezentării. Deseori însă, publicul poate  manifesta  o atitudine opusă aşteptărilor noastre, fiind dificil să captezi atenţia pentru o perioadă de timp (acest lucru depinzând desigur şi de publicul care asistă).

Do not crowd the slide;Prezentarea trebuie gândită în trei dimensiuni:
  • narativă (fiecare diapozitiv reprezintă un element important, care derivă din diapozitivul precedent, astfel publicul este obligat să rămână atent);
  • descriptivă (fiecare diapozitiv colorează un aspect)
  • argumentativă (vrei să demonstrezi, vrei să convingi).

Discursul trebuie să vină în completarea celor afişate pe ecran. Un diapozitiv trebuie să conţină informaţiile de bază, esenţiale, cu care trebuie să rămână publicul după ce se termină prezentarea!
                Trebuie luate în considerare  o serie de aspecte pentru ca prezentarea să poată fi considerată una de succes.
                O prezentare în PowerPoint nu trebuie niciodată să se rezume la o simplă citire a materialului de pe slide-uri, cu atât mai mult cu cât informaţia conţinută de prezentare trebuie să fie doar o schiţă a informaţiilor pe care vrem să le transmitem. Un slide nu trebuie să conţină propoziţii sau fraze întregi, ci mai degrabă câteva idei generale notate preferabil cu liniuţă. Astfel involuntar publicul va reţine ideile principale creându-şi o idee de bază despre subiectul prezentat, urmând ca prezentatorul să completeze oral informaţia scrisă cu detalii şi cu comentarii bine alese.
                O prezentare care se doreşte a fi profesională nu trebuie să conţină prea multe slide-uri. Scopul nostru nu este acele de a da auditoriului cantităţi enorme de  informaţie, ci după cum am spus, scopul este de a oferi  un suport material care să faciliteze actul învăţării. Se pot introduce materiale sonore precum şi desene sau poze care sunt oricând binevenite deoarece întrerup actul monoton de text şi aduc o pată de culoare în prezentare recăpătând interesul publicului.
                În al doilea rând, este o idee bună să interacţionezi uneori cu publicul numind două trei persoane şi punându-l întrebări. Este mult mai greu să devii neinteresat dacă faci parte din acţiune. Acest lucru este însă posibil doar cu un public mai redus ca număr şi pe care se presupune că îl cunoşti. În plus putem pune întrebări la care nu aşteptăm neapărat răspunsuri: întrebările sunt puse doar pentru a face actul prezentării mai captivant şi pentru a continua prezentarea.
                O altă metodă de a implica auditoriul este aceea de a da fişe de lucru cu diferite probleme de rezolvat. Exerciţiile care se bazează pe tema prezentată pot fi rezolvate individual, în perechi sau în grupuri mai mici. În acest fel, elevii nu interacţionează doar cu ceilalţi colegi, ci şi cu materialul care se predă, făcându-l mai inteligibil  şi mai uşor de reţinut. Desigur, o prezentare presupune o pregătire prealabilă prealabilă a materialului de prezentat: informaţia trebuie să fie accesibilă, cu alte cuvinte potrivită ca dificultatea grupei de vârstă şi stilului specific fiecărui auditoriu în parte.
                Atitudinea celui care prezintă este un aspect demn de luat în considerare. Prezentatorul trebuie să fie atent la intonaţia vocii, la volumul cu care vorbeşte, al postură, gesturi şi mimică. Prin modul prin care se prezintă în faţa elevilor săi, prin atitudinea pe care o adoptă, profesorul poate să trezească sentimente pozitive faşă de prezentare(curiozitate, interesul, colaborare şi interacţiune) sau dimpotrivă negative (plictiseală, lipsă de receptare şi colaborare).
                Pentru ca  prezentare să fie eficientă trebuie să vă asiguraţi că slide-urile dumneavoastră sunt un ajutor vizual pentru lecţia prezentată, şi nu o distragere de la aceasta.
Efectele sonore captează atenţia elevilor, dar o pot şi distrage. Se poate întâmpla ca o prezentare cu mai multe efecte şi derulări de slide-uri, prezentată pe un computer mai puţin performant decât acela pe care a fost creată, să se deruleze mult mai lent. Rezultatul este, evident, unul dezastruos, aproape de comicul playback, iar mesajul pe care încerci să-l comunici va fi estompat. Trebuie să se evite folosirea imaginilor estompate sau şterse, suprapuse, folosirea decupajelor. Chiar şi liniile de text care apar la un click al mouse-ului pot distrage atenţia. Trebuie să se acorde atenţie mesajului, nu tehnologiei.
Prezentările Power Point care conţin imagini din Clip Art  sunt atât de răspândite, în toate şcolile din România, încât imaginile Clip Art incluse în acestea au devenit un adevărat clişeu vizual. Acestea nu arată decât o lipsă de creativitate adăugată unui formular obişnuit. Mai întâi, trebuie să ne asigurăm că avem  nevoie într-adevăr de elemente vizuale pentru a ne întări mesajul pe care vrem  să-l transmitem elevilor. În acest caz, trebuie să se utilizeze propriile fotografii scanate sau unele de calitate ridicată, chiar făcute in excursiile cu elevii. Capturile de ecran, în timpul diverselor programe sau pe anumite site-uri web, pot adăuga  realism prezentări.
Şabloanele sunt un alt clişeu vizual. Ele vă forţează să va încadraţi propriile idei în formatul respectiv predefinit. De cele mai multe ori, template-urile sau mai corect şabloanele conţin fundaluri sau background-uri care distrag atenţia elevilor şi combinaţii nepotrivite de culori. Cel mai bine este să alegeţi o carte bună despre grafica web şi să aplicaţi principiile în slide-urile.
            Proiectarea slide-urilor reprezintă o bună cale pentru descrierea grafică a unei idei din lecţie sau pentru asigurarea unei priviri de ansamblu. Slide-urile, însă, nu sunt potrivite pentru a reda detalii. Evitaţi paragrafele, citatele lungi şi chiar frazele întregi. Limitaţi-va slide-urile la cel mult 5 linii de text şi utilizaţi cuvinte sau propoziţii scurte pentru a exprima punctele pe care vreţi sa le atingeţi. Astfel, elevii vor putea să “digere” şi să reţină elementele-cheie mult mai uşor. Pe de cealaltă parte, nu utilizaţi slide-urile pentru a face o schiţa a întregii prezentări.
                Deseori, realizatorii prezentărilor scanează un tabel sau o fotografie direct din materialele pe care le deţin şi le includ în slide-urile   lor. Rezultatele sunt aproape întotdeauna sub aşteptări. Elementele vizuale sunt descifrabile la o distanţă de câţiva centimetri, în loc de câţiva metri, cum ar fi de aşteptat. De obicei, sunt prea mici, prea detaliate pentru o prezentare vizuală eficientă.
De asemenea, mărimea 12 a textului este potrivită atunci când aveţi în faţă prezentarea, dar pentru o distanţă de câţiva metri, utilizaţi un font de 40. Nu trebuie să fie uitată vârsta elevilor care vizionează  prezentarea şi folosiţi, din când în când, în exprimare  pentru a-l atrage, în loc de „eu”, „noi”. Trebuie să vă asiguraţi  că toate elementele slide-urilor prezentării sunt suficient de mari pentru a fi vizibile.
O prezentare orală ar trebui să fie axată pe comunicarea interactivă şi pe ascultare, nu pe
cititul către audienţă. Cerinţele pentru exprimarea orală diferă destul de mult de cele pentru exprimarea în scris. Exprimarea orală este mai scurtă, mai puţin formală şi mai directă. Cititul de pe slide sau de pe o foaie face prezentarea un eşec. Un aspect important îl reprezintă materialele distribuite anterior elevilor, dacă e necesar. Dacă distribuiţi materialele la începutul prezentării, veţi fi ascultat cu mai putina atenţie. De multe ori, o prezentare eficientă depinde de crearea unui anumit suspans şi angajarea elevilor în dialog.
 Prezentarea trebuie executată singur, înainte de susţinerea lecţiei, ca să fiţi sigur că totul
funcţionează perfect. Nu puteţi să ştiţi niciodată când se poate întâmpla ca un echipament nefuncţionabil sau o interfaţă incompatibilă să vă forţeze să vă ţineţi prezentarea pe un alt computer. Fiţi pregătit cu o copie a prezentării dumneavoastră pe un CD, DVD sau pe memory stick sau cu folii transparente pentru prezentarea slide-urilor la retroproiector. În cel mai rău caz, va veţi ţine prezentarea fără elementele vizuale, ceea ce nu trebuie neapărat să însemne un dezavantaj dacă vă concentraţi asupra mesajului transmis. Întotdeauna trebuie să se realizeze conexiuni între prezentator şi prezentare.
În concluzie  o prezentare este formată de elemente numeroase care pot avea un impact diferit asupra publicului. Rolul prezentatorului este acele de a încerca să faciliteze actul comunicării folosind metode potrivite şi eficiente. Prezentarea şi utilizarea adecvată a slide- urilor nu este suficientă deoarece din actul prezentării mai face parte şi componenta extratextuală, aceea legată de atitudinea noastră ca emiţător sau a publicului ca receptor.
Prezentările realizate în PowerPoint  pe calculator nu vor înlocui niciodată  în totalitate rolul profesorului  şi munca desfăşurată de către acesta  la catedră dar a ignora rolul şi importanţa acestora înseamnă a nu fi de acord cu noile tehnologii.

Bibliografie:

  1. Cum să realizăm o prezentare in Power Point. Autori: Tom Nergrino, Editura Corint
  2. Aplicaţii PowerPoint educaţionale. Autori: Bogdan Patruţ. Monica Pătruţ, Editura EduSoft
  3. Curs PowerPoint Editura Teora,
  4. http:// didactic.ro
EDITURA
MAYA PUBLISHING

B-dul Dacia, Nr. 107, Bl. 3
Craiova, 200592
Telefon: 0766.299.431
Telefon/Fax: 0351.469.877




Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei cărţi nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editurii.


ISSN 2068 – 665X
***




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Totalul afișărilor de pagină