ORIENTĂRI MODERNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE / Invatator.Sapaceanu Mihaela

*** ORIENTĂRI MODERNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE Invatator.Sapaceanu Mihaela Scoala Nr.1 Poiana Mare 1.Modernizare în învăţământul românesc Trăim într-o societate aflată în continuă mişcare şi modernizare, în care viziunea contemporană impune schimbări în finalitatea educativă, văzută mai puţin ca transmitere de cunoştinţe şi mai mult ca formare a personalităţii. Elevul de azi trebuie să dea universului informaţional întâlnit un sens critic, creativ şi productiv. Copilul este nevoit să-şi dezvolte capacitatea de a cere informaţii şi de a decide importanţa acestora. Pentru a se realiza acest deziderat, îmvăţătorul trebuie să-i ofere, în egală măsură, un cadru de învăţare şi unul de gândire, pentru a da posibilitatea elevului să-şi urmărească şi să-şi monitorizeze propriile procese de gândire. Rolul învăţătorului  este de neînlocuit, căci acesta este organizatorul condiţiilor de învăţare. Predarea literaturii române reprezintă, în primul rând, o problemă de educaţie estetică. Preocupările pentru frumos, pentru reflectarea expresivă a realităţii, au existat dintotdeauna. Educaţia modernă, în general, şi cea estetică, în special, trebuie să deplaseze accentul de la ipostaza reproductivă a învăţării la cea a cultivării potenţialului creativ al personalităţii.iteratura favorizează formarea sentimentelor intelectuale, a convingerilor morale, fortificând şi echilibrând întreaga personalitate, permiţând realizarea idealului educaţional. Aceste obiective pot fi atinse în predarea literaturii române prin percepţia directă, profundă şi creatoare asupra operei de artă, prin observarea unităţii formă - conţinut, prin interdependenţa dintre operă – creator - condiţii sociale şi istorice de apariţie. Ne aflăm în secolul tehnologiei moderne, într-o epocă în care omenirea este asaltată de cinematograf, televizor, calculator şi internet.  Această tendinţă de abordare a lecturii cu ajutorul calculatorului,  s-a observat atât la noi,cât şi în întreaga lume.Dar ,să nu uităm că învăţătorului la orele  de limba şi literatura română îi revine o misiune grea: să atragă elevul spre carte. Ea trebuie privită ca element al devenirii umane. În legătură cu virtuţile lecturii s-a scris mult şi se va mai scrie. Miron Costin spunea că ,,Nu este alta mai plăcută şi mai folositoare zăbavă decât cetitul cărţilor.” Filozoful şi poetul american Ralph Emerson zicea că ,,Sunt cărţi care ocupă în viaţa noastră acelaşi rol cu părinţii, cu cei dragi şi cu experienţele mari.”  2. Folosirea TIC în procesul de predare-învăţare Majoritatea specialiştilor  consideră că nu trebuie să ne mai întrebăm dacă procesul de predare-învăţare se îmbunătăţeşte prin utilizarea calculatoarelor,ci cum pot fi utilizate mai bine calităţile unice ale calculatoarelor,care le deosebesc de alte medii.Integrarea tehnologiei informatice şi comunicaţionale in procesul de predare –învăţare-evaluare atrage după sine creşterea motivaţiei pentru studiu şi reuşită. 3. Prezentările Power Point - un mijloc modern de predare-învăţare Aplicaţia Power Point reprezintă unul dintre cele mai moderne mijloace de predare-învăţare,care permit combinaţia imaginilor fixe şi mobile,putând  fi îmbogăţite progresiv ,odată cu comentariile  .  Prezentările Power Point pot cuprimde :pagini (SLIDE-uri) de prezentare şi adnotări invizibile pentru public .Aplicaţia Power Point permite :modificarea paginilor unei prezentări existente ; adăugarea de pagini noi sau introducerea de texte,imagini CLIPART,diagrame EXCEL,tabele WORD sau alte obiecte ;  inserarea de imagini artistice,utilizând o gamă largă de instrumente de desenare ;  inserarea de efecte sonore şi animaţie ,efecte speciale(tranziţii de la o pagină la alta, texte ce apar din toate direcţiile) . Cultivarea interesului pentru programele Power Point  rămâne unul dintre principiile fundamentale ale muncii noastre. Datoria noastră este să-i orientăm pe elevi spre cunoaşterea importanţei  tehnologiei , spre folosirea acestei surse de învăţare. Acest lucru se poate realiza şi prin utilizarea unor metode şi mijloace didactice moderne, atractive pentru elevi. Voi enumera câteva metode moderne de predare : metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat, Pălăriile gânditoare, Explozia solară, Turul galeriei, metoda Frisco, Brainstormingul, Studiul de caz, metoda cadranelor, a cubului, etc. Ţin să exemplific rezultate aplicării unor astfel de metode. Metoda Studiului de caz  aplicată  în programul Power Point prezintă numeroase avantaje : elevii se confruntă direct cu problema pe care o au de cercetat, găsesc elementele caracteristice cazului pe care îl investigheză, selectează materiale, sintetizează, îşi dezvoltă capacităţi de examinare critică a strategiilor de soluţionare, de organizare, de cooperare în echipă ;inserează imagini artistice,inserează efecte sonore ,efecte speciale de la o pagină la alta,etc. Primul studiu de caz din clasa a III-a este   Marele poet MIHAI EMINESCU, un studiu vast care a necesitat o îndelungă documentare. Echipa a fost formată din şase membrii, aleşi de la începutul anului şcolar. Ei s-au documentat, au fost la bibliotecă, au navigat pe internet, au lucrat chiar şi în timpul orelor . S-au alocat acestui studiu de caz patru ore.     S-a utilizat calculatorul şi videoproiectorul,deoarece s-a realizat un material interesant în Power-Point, s-au citit date despre poet şi poezii reprezentative. Grupul celor şase a realizat şi un test de verificare, cuprinzând întrebări legate de tema prezentată .A urmat şi un concurs de poezii ,cu ocazia zilei de naştere a poetului. In timpul activităţii s-au remarcat şi câteva minusuri: -          nu toţi membrii grupului s-au implicat cu seriozitate; -          nu s-au căutat în dicţionar cuvintele necunoscute ; -            elevii nu au avut o atitudine naturală în timpul prezentărilor; Dar, în amsamblu, studiul de caz a fost unul interesant, mai ales că li s-a cerut elevilor să aducă şi elemente noi, neprezentate de învăţător  la ore. Evident elevul nu este lăsat singur în faţa imaginii, ci i se oferă atât imaginea, cât şi comentariul verbal, care-şi propune să-l conducă spre înţelegerea ei. Mijloacele de prezentare Power Point sunt instrumente interpuse între elev şi învăţător. Ele dau rezultate doar dacă elevii valorifică mesajul. Învăţătorului  îi revine rolul de a-l determina să acţioneze, să opereze cu datele oferite de mesaj în cadrul unei situaţii de descoperire, să generalizeze şi să formuleze ei înşişi concluziile. Timpul pe care îl ia învăţătorului  pregătirea unei lecţii cu mijloace tehnice este sensibil mai mare decât pentru o lecţie obişnuită. Activitatea profesorului trebuie să fie bazată însă pe activităţile tradiţionale, dar să se asocieze şi cu metode şi mijloace moderne, de care nu trebuie abuzat. Şi asta pentru că mijloacele moderne aduc un plus de atractivitate, dar valoarea lor formativă nu este elucidată pe deplin, urmând ca timpul să-şi spună cuvântul. BIBLIOGRAFIE: 1. Bocoş, Muşata, (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca; 2. Bontaş, I., (1997), Pedagogie, Editura All, Bucureşti; 3. Bruner, Jerome, (1970), Procesul educaţiei intelectuale, (trad.), Editura Ştiinţifică, Bucureşti; 4. Cerghit, Ioan, (1997), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 5. Cozma, Teodor, (1997), Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iaşi; 6. Cristea C. Gabriela (2002), Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 7. Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional, Chişinău; ***