IMPORTANŢA PREZENTĂRILOR POWER POINT ÎN PREDARE

... Metodologia didactică interactivă Profesor: Viorica Dobrescu Liceul Teoretic Gheorghe Magheru Cetate            Un profesor, oricât de strălucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor şi deci nu poate face activitatea care se desfăşoară individual în mintea fiecăruia.             Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi au văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii.             Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc.             Prin folosirea metodelor didactice centrate pe elev le fixăm elevilor efortul susţinut şi îi determinăm să lucreze cu plăcere şi interes atât în şcoală cât şi în afara ei.             Folosirea metodelor interactive de învăţare îl ajută pe profesor să creeze ocazii de învăţare pentru elevii săi, ocazii prin care cel care învaţă îşi construieşte propria învăţare.                           Evaluarea şi predarea se influenţează reciproc iar testul este o extensie normală şi naturală a lecţiei, care pune la dispoziţia profesorului şi a elevului informaţii despre progresul realizat. Testul de plasament (predictiv)-se referă la activitatea anterioară şi este orientat spre activitatea viitoare. Testul de diagnostic (formativ sau de progres)-evaluează progresul elevilor la sfârşitul unui şir de lecţii focalizate pe o anumită temă. Testul sumativ-se referă la o perioadă de timp mai mare, şi are în vedere părţi mai vaste din materie.            Cel care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri, nimeni nu poate face acest lucru în său.            Această construcţie personală este favorizată de interacţiunea cu alţii, care, la rândul lor, învaţă.            Adevărata învăţare, aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi, nu este doar simplu activă, individual activă ci interactivă.            Activitatea la clasă prin metode didactice interactive evidenţiază efectul benefic al interacţiunii elevilor: elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale, îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi şi celorlalţi ceea ce experimentează (aceasta duce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii), au oportunitatea de a explica şi chiar preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.            Succesul la clasă depinde de competenţele profesorului de a crea oportunităţi optime de învăţare pentru fiecare elev, astfel profesorul trebuie să acţioneze mereu, adecvat şi adaptat nevoilor grupului. Metodologia interactivă: 1. Mozaicul-această metodă presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. 2. Brainstorming-această metodă presupune formularea a cât mai multor idei-oricât de fanteziste ar putea părea acestea- ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul „cantitatea generează calitatea”. 3. Eseul de 5 minute-este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră. 4. Ciorchinele-este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei. 5. Jocul de rol-este o metodă de învăţare centrată pe elev şi pe activitatea care se realizează prin simularea unei situaţii care pune participanţii în ipostaze care nu le sunt familiare pentru a-i ajuta să înţeleagă situaţia respectivă. 6. Turul galeriei-este o metodă care presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. 7. Cubul-este o metodă care presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii, din mai multe perspective (descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează), permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. 8. Bulgărele de zăpadă-este o metodă care presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme, pentru focalizarea asupra celor esenţiale.       Învăţarea în clasă prin metode didactice interactive conduce la creşterea eficienţei însuşirii noţiunilor matematice şi prin aceasta la un progres şcolar al elevilor.           Constatări privind utilizarea metodelor didactice interactive: - mobilizează elevul; - duce la rezultate superioare celor obţinute prin metode tradiţionale; - antrenează şi elevii cu rezultate slabe, înlăturându-se teama de greşeală, timiditatea şi descurajarea; - sprijină colaborarea între elevi; - întăreşte spiritul de echipă şi deprinderile de comportare civilizată; - noţiunile introduse sau consolidate sunt mai uşor accesibile.            Importanţa metodelor didactice interactive nu constă în teorie ci în modul în care acestea sunt integrate în activităţile elevilor.            Învăţarea în clasă prin metode didactice interactive, departe de a fi identificată cu învăţarea deplină. Ea trebuie privită nu numai ca o modalitate de acţiune ci şi ca un rezultat al acţiunii de învăţare.            Profesorul nu este doar o sursă de informaţii ci un conducător al activităţilor independente ale elevilor iar activitatea elevilor nu reprezină o simplă reproducere ci un act de creaţie.            Să lăsăm elevul să acţioneze căci numai astfel învăţarea devine eficientă! Bibliografie. 1.Gardner, H ., Mintea  disciplinată , Editura Sigma, Bucureşti, 2004. 2. Păcurari, O .,  Învăţare  activă,  Ghid pentru formatori,  MEC –CNPP, 2001. 3. Păcurari,  O .,  Strategii  didactice  inovative, Centrul educaţa 2000+, Editura Sigma,  Bucureşti, 2003. EDITURA MAYA PUBLISHING B-dul Dacia, Nr. 107, Bl. 3 Craiova, 200592 Telefon: 0766.299.431 Telefon/Fax: 0351.469.877 Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei cărţi nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editurii. ISSN 2068 – 665X ...